,,Întâi trag și pe urmă pun întrebări„ - Eugen Alimănescu

#biografie



Comisarul Eugen Alimănescu, celebrul poliţist român, a fost un personaj controversat. A creat Brigada Fulger, o divizie de poliţişti care a acţionat pe urmele celor mai celebri infractori de la începutul secolului. Prefera să provoace infractorii să riposteze pentru a-i împuşca pe loc. A fost folosit de comunişti pentru execuţii politice şi a sfârşit într-un mod misterios.


A fost numit “Comisarul de Fier” sau “Invincibilul” și a fost comparat cu celebrul polițist Eliot Ness, cel care l-a arestat pe Al Capone în anii ’30.

Eugen Alimănescu s-a născut pe 26 iulie 1916 la Slatina. Tatăl sau era funcționar la primărie, iar mama sa, casnică. A absolvit o școală de contabilitate și comerț la Slatina și a lucrat ca funcționar la Institutul de Cooperație București, angajându-se mai târziu contabil la o societate din București. A fost concentrat la Batalionul 20 Transmisiuni, având grad de sergent și a fost decorat cu “Virtutea Militară” pentru faptele din război.


După finalizarea celui de-al doilea Război Mondial, în anul 1945, la vârsta de 29 de ani, intră în Poliție.

Bucurestiul la jumătatea anilor ’40 suferea de pe urma incapacității sistemului judiciar de a face față unui val de criminalitate fară precedent. Găști precum cele conduse de Nicolae Purecica Petre Silberschmied sau Gica Cioc făceau legea în cartierele rău famate ale orașului.

Războiul își lăsase amprenta asupra stabilității sociale din București, iar politicienii și oamenii de ordine corupți slăbeau puterea instituțiilor polițienești, devenind incapabile de a restabili ordinea pe străzi. Jafuri, tâlhării, crime, toate acestea făceau parte din peisajul acelei vremi, iar vinovații erau mereu eliberați din lipsa de dovezi sau martori.

Presa vremii spune că în doar 4 luni de activitate, Alimănescu ar fi reușit să prindă circa 1000 de infractori. Acest lucru i-a adus și avansarea la gradul de comisar, fiindu-i arondate cartierele Rahova, Sebastian, Petre Ispirescu și Ferentari, zonele din care acționau cele mai temute și cunoscute organizații criminale ale vremii.

Comisarul Alimănescu a realizat că majoritatea colegilor săi erau corupţi. Aşa a ajuns să-şi înfiinţeze propria echipă, numită Brigada Fulger în care a adunat 22 de tineri la fel de justiţiari. Scopul brigăzii era „stârpirea bandiţilor şi borfaşilor din Capitală şi provincie”. Ei nu operau arestări, deseori criminalii urmăriți sfârșind sub focul comisarului sau a echipei sale. Pentru a nu fi catalogat el însuși un criminal își motiva acțiunile prin rezistența la arest a interlopilor. Metoda lui de a trage mai întâi și de a pune întrebări mai încolo a funcționat, reușind să anihileze foarte multe din rețelele ce funcționau în București. Unele chiar se mutau în afara orașului pentru a scăpa de comisar.

Presa mediatiza pe larg acțiunile comisarului ajutând la reclădirea încrederii populației în organele judiciare.

A rămas în istorie drept un justiţiar pentru care nu existau reguli atunci când era vorba de prinderea infractorilor. Se spune chiar că poliţistul prefera să-şi provoace fugarii să reacţioneze, pentru a îi putea împuşcă în voie.

"Dibaci mânuitor a tot soiul de arme, țintaş fară de pereche, iar pe deasupra dotat cu un mare curaj, era şi de aşteptat ca în scurt timp cei mai temuți bandiți să-i cadă victime ”. Aşa îl descria pe vestitul poliţist ziarul ”Universul”. 
„Eugen Alimănescu a găsit o metodă radicală de a scăpa Bucureştii de infractori. Cum îi prindea, el nu-l mai aresta. Îi împuşca pe loc. După care făcea raport că individul încercase să fugă de sub escortă, că nu se supuse la somaţii, că ripostase cu arma în mână şi aşa mai departe”, scrie  Traian Tandin în volumul Cazuri judiciare celebre.  


În perioada de glorie a Brigăzii Fulger, numele lui Alimănescu şi arestările sale au ţinut prima pagină a ziarelor "De la o vreme, cronicile noastre polițiste, în cari înainte îşi găseau loc, - pe una, două sau trei coloane, - drame sentimentale, mici amoruri, cari sfârşeau fie pe patul unui spital, fie la morga, furturi mărunte sau câte-un foc pe ici, pe colo, au devenit adevărate reportagii de război și pe drept cuvânt pentru că ele oglindesc desfăşurarea unor lupte îndarjite, ce se duc între bandiţi şi politişti, aceştia din urmă fiind în plină ofensivă, conduşi de cel mai cutezător polițist pe care l-a avut cândva Capitala: șeful-poliţai Eugen Alimanescu", scria ziarul  Universul.    

Jaful de la Banca Naţională     

Una dintre cele mai remarcabile acţiuni ale comisarului Alimănescu a fost capturarea tâlharilor care au spart Banca Naţională din Braşov. Spărgătorii Voinescu și Cairo reuşiseră să dea cea mai mare spargere din istoria României. Au jefuit Banca Naţională din Braşov şi au luat cu ei un milion de dolari şi 300 de cocoşei de aur. Cazul a fost dat spre rezolvare Brigăzii lui Alimănescu. Alimănescu a pus la cale o ambuscadă pentru a prinde tâlharii. Cei doi spărgători s-au împuşcat reciproc.

L-a prins pe Iancu Berilă   

Eugen Alimănescu a prins criminali celebri, intraţi în istorie pentru atrocităţile comise. În mâinile lui a căzut şi Iancu Berilă, unul dintre cei mai odioşi asasini români.

Berilă avea la activ 20 de victime, toţi brutari pe care îi omorâse pentru bani. Criminalul se angaja ucenic la diverse brutării din ţară, îşi studia patronii şi îi ucidea pentru a le lua banii. Cazul lui a fost dat spre rezolvare Brigăzii Fulger. În 1947, Alimănescu l-a prins pe Berilă şi l-a imobilizat în somn. Asupra criminalului s-a găsit un cuţit cu care acesta plănuia să omoare următoarea victimă.

Gica Cioc, poreclit Balaurul, un cunoscut infractor din Ferentari şi Argintarul, conducătorul unei bande de tâlhari au căzut şi ei în mâinile lui Alimănescu.

Folosit de Securitate     

Alimănescu fusese cooptat de comunişti şi făcut membru al Partidului Comunist Român. Se spune că mulţi ani, Securitatea l-ar fi folosit pentru diverse execuţii în acţiuni de anihilare a rezistenţei anticomuniste.

După ce a ajuns ţinta mai multor acuzaţii legate de metodele sale ilegale de lucru, dar şi de faptul că făcea contrabandă cu obiectele confiscate de la infractori, Alimănescu a ajuns el însuşi ţinta Securităţii.

S-a spus că declinul vestitului comisar a început în momentul în care comuniştii, care s-au temut de el, au considerat că nu le mai este folositor şi de teamă să nu le ridice probleme, au vrut să-l elimine cu orice preţ.

A fost filat începând cu anul 1948. A căzut în dizgraţia regimului în 1951 şi a fost exclus din partid, fiind la scurt timp arestat de Securitate. I s-au pus în cârcă acuzaţii grave care vizau abuzurile şi crimele săvârşite în timpul carierei.

Condamnat la muncă la Canal    

Alimănescu a fost condamnat şi trimis de autorităţi la Canal pentru „neîndeplinirea sarcinilor de serviciu şi divulgarea secretului de stat”. Se spune că ar fi fost înregistrat aici sub un alt nume, nu cel real, pentru că la Canal se aflau majoritatea infractorilor pe care şeful Brigăzii Fulger îi arestase.


"Canalul Morţii trebuia săpat, şi erau şi alte lucrări în perspectivă, o dată ce problema mâinii de lucru nu se mai punea: rezervele erau suficiente. Printre deţinuţii politici de aici se găsea şi un criminal, Alimănescu. Fusese adus de la lagărul Midia dintre cei de drept comun, care vroiau să-l linşeze. După ce omorâse sute de borfaşi cu care operase ani de zile, intrase în securitate. A participat alături de trupele Ministerului de Interne la lichidarea mişcării de rezistenţă, la început în Banat, împotriva colonelului Uţă, apoi în Făgăraş. Dar nu a apucat s-o lichideze, pentru că a fost arestat. De la Ocnele Mari a ajuns la Midia, de unde a fost salvat de administraţie din mâinile colegilor de drept comun şi adus la Kilometrul 4, lângă Cernavodă” menţionează  Cicerone Ioniţoiu în volumul ” Morminte fără cruce”. 

A ieşit din detenţie după doi ani. S-a ocupat de debit de tutun până când i s-a înscenat o delapidare. Reţinut din nou, în timpul anchetei, a fost transportat cu trenul spre Zimnicea şi a murit pe drum în condiţii suspecte.

Varianta oficială a fost că Alimănescu a încercat să fugă de sub escortă.

Varianta neoficială care a circulat la nivel de zvon a fost că şeful Brigăzii Fulger, pe care comuniştii îl voiau eliminat cu orice preţ, a fost ucis.


C.C.


sursa: adevarul.ro; infostiri.net



32 views0 comments

Recent Posts

See All