LINGVISTICA CRIMINALISTICĂ

#forensicscience

Scrisorile de șantaj, scrisorile de amenințare, scrisorile defăimătoare, sms-urile, notele de răscumpărare, scrisorile acuzatoare și revendicările de răspundere constituie infracțiuni și / sau sunt încadrate în rândul infracțiunilor. În consecință, implicarea autorităților este adesea de o importanță crucială, deoarece răspunsurile adecvate permit deducții cu privire la identitatea infractorului. Analiza unor astfel de texte este sarcina lingvisticii criminalistice sau, mai exact identificarea autorului. Identificarea autorului se bazează pe recunoașterea faptului că, autorii textelor incriminatoare se gândesc de obicei la ceea ce vor să comunice victimei (sau destinatarului), dar prea puțin iau în calcul modul în care comunică. Cu alte cuvinte, autorii tind să nu fie conștienți de faptul că limbajul pe care îl folosesc este și el în sine, un indiciu care merită investigat. Analiza criminalistică a textelor implică atât analiza textelor incriminatoare individuale, cât și analizele comparative.

Lingvistica ca disciplină auxiliară a criminologiei și a jurisprudenței

Așa cum ne indica atât numele cât și rolul pe care îl joacă în anchete, lingvistica criminalistică este în primul rând o disciplină auxiliară a criminalisticii. Cu alte cuvinte, lingvistica criminalistică implică aplicarea metodelor și procedurilor, cât și a detaliilor de finețe câștigate în urma cercetărilor lingvistice ale textelor care sunt considerate relevante într-o investigație criminalistică. Întrebarea cea mai comună la care lingvistica criminalistică trebuie să răspundă implică autenticitatea unui anumit text. De asemenea, autenticitatea unui anumit text uneori poate juca un rol extrem de important într-un proces civil, de exemplu în contextul unui proces ce implică plagiatul. Cea de-a doua aplicabilitate poate fi relevantă pentru numeroase arii în care se aplică legea, precum legea raspunderii pentru anumite produse, contracte sau competiții. Astfel că tribunalele pot cere ajutorul unui specialist în lingvistică pe post de martor, specialist care să ofere o descriere relevantă a regulilor lingvistice, gramaticale sau textuale, pentru a demonstra modul în care cineva poate deveni părtaș cu ajutorul limbajului. Recunoașterea faptului că instrumentele oferite de analiza lingvistică pot fi folosite în contextul textelor incriminatorii, datează de la sfârșitul anilor 1960. Evenimentul care a scos în evidență această recunoaștere a fost condamnarea criminalului în serie John Reginald Christie din UK. Christie a mărturisit că a ucis peste 20 de femei, iar mărturisirea sa a dus la exonerarea lui Thimothy John Evans, un al suspect ce fusese deja condamnat la moarte. În 1967, Jan Svartvik, un lingvist de la Universitatea din Gothenburg, a efectuat o analiză postmortem a declarației făcute de Evans, analiză ce a oferit indicii clare ale nevinovăției sale. Analiza lui Svartvik a arătat diferențele stilistice clare dintre acele părti de text în care Evans aparent mărturisea crimele și restul declarațiilor sale, care, în schimb au dus la concluzia că pasajele relevante constituiau de fapt intepretarea ofițerului de poliție care a condus interogatoriul decât declarațiile scrise ale lui Evans. În Germania, Biroul Federal de Criminalistică a realizat importanța și potențialul pe care analiza stilistică îl are în contextul investigațiilor ce priveau “Red Army Faction” (RAF), un grup terorist responsabil pentru o mulțime de acte de terorism (în special răpirea omului de afaceri Hanns Martin Schleyer). Anii 1980 și 1990 au fost încarcați de procese majore ce au avut ca subiect criminalitatea și în marea lor majoritate au fost folosiți ca martori cheie experți filologi și lingviști. Deoarece aceste procese au atras atenția mass-mediei, publicul larg a început să devină conștient de posibilele beneficii pe care analiza lingvistică le poate aduce dreptului penal. Din acel moment a devenit o practică extrem de comună apelarea la expertiza lingvistică în cazurile de șantaj sau confesiune. Cu ani în urmă, majoritatea textelor erau scrise de mână sau la mașina de scris. Astăzi, marea majoritate a oamenilor folosesc softuri de procesare a cuvintelor sau serviciile oferite de email, astfel că analiza scrisului de mână sau cel provenit de la mașina de scris se poate considera învechită. Ce rămâne este textul în sine, iar analiza lingvistică va include structurarea formei, a stilului și a erorilor. Analiza întâlnește și verifică toate modelele de text, de la dicție, sintaxă, ortografie, punctuație, caracteristici formale reconoscibile și în cele din urmă impresia și imaginea de ansamblu. Deși lingvistica criminalistică este o practică extrem de particulară și dificilă, este totuși o subcategorie a lingvisticii. Provocările cheie includ găsirea răspunsurilor științifice și justificate, cât și viabile din punct de vedere legal, care să ofere claritate investigatorilor sau tribunalelor. De cele mai multe ori investigatorii apelează la specilistii lingviști după ce au epuizat toate metodele, deși analiza unui text, în foarte multe cazuri, poate aduce lămuriri importante în stadiile primare ale anchetelor. Caracteristicile lingvistice ale unui text (ca de exemplu un număr extrem de mare de greșeli) poate, în anumite cazuri, să dovedească tipare specifice care nu sunt observabile imediat și în niciun caz pentru un observator nepriceput. De exemplu, o persoană fară experiență ar putea spune că totalitatea greșelilor dintr-un text reprezintă lipsa de educație a unei persoane sau un intelect scăzut, când, de fapt, ar putea fi vorba de o strategie de camuflare. Integrarea expertizei lingvistice în investigațiile criminale aduce conștientizare asupra particularităților pe care limbajul le utilizează drept “armă la alegere” și, la fel ca și vocea și scrisul, limbajul este unic și poate fi un adevărat diferențiator pentru persoana care îl folosește. C.C.


#analizacomportamentala #criminalprofiling #forensiclinguistics #analizatextului #investigatie

7 views0 comments

Recent Posts

See All