Alimentaţia, creierul şi agresivitatea

Articol scris de Corina Gheorgheza

Agresivitatea reprezintă un construct comportamental multidimensional, influențat de interacțiuni complexe între procese psihologice, mecanisme neurobiologice și variabile contextuale. Deși literatura de specialitate s-a concentrat tradițional asupra factorilor cognitivi, afectivi și socio-ecologici implicați în manifestarea comportamentului agresiv, cercetările recente indică în mod convergent că parametrii biologici aparent periferici, precum statusul nutrițional, pot avea un rol semnificativ în modularea predispozițiilor spre agresivitate. În acest context, acizii grași Omega-3 au devenit un subiect de interes major în neuroștiințe, psihologie comportamentală și criminalistică, datorită potențialului lor de a influența procesele neurofiziologice asociate reglării emoționale, impulsivității și comportamentului antisocial.

În ultimii ani, tot mai multe studii arată că nutriția are un impact direct asupra modului în care funcționează creierul, iar un creier dezechilibrat chimic sau inflamator poate gestiona mult mai greu emoțiile și impulsurile.

Un studiu amplu realizat de Adrian Raine și Lia Brodrick a analizat 28–29 studii randomizate controlate (RCT), însumând 3.918 participanți, pentru a evalua legătura dintre suplimentarea cu acizi grași Omega-3 și agresivitate.Principalele rezultate ale acestei meta-analize:

• Efect global modest, dar statistic semnificativ, cu un effect size mediu g ≈ 0.22 — echivalent cu o reducere a agresivității cu aproximativ 28–30%.

• Consecvență ridicată între grupe de vârstă, sexe, tipuri de contexte (clinic sau comunitar) și tipuri de agresivitate (reactivă și proactivă).

• Autorii notează că, deși efectul nu este unul radical, acesta reprezintă o direcție solidă pentru înțelegerea relației dintre funcționarea cerebrală și comportamentul agresiv.

Alte lucrări sprijină aceste concluzii:

• O recenzie sistematică (2023) indică faptul că mai multe intervenții nutriționale sunt asociate cu scăderi ale agresivității la copiii cu ADHD și la adulții fără patologii psihologice.

• O meta-analiză din 2016 (Gajos & Beaver) bazată pe 40 de studii și 7.173 de participanți a găsit efecte similare, cu un SMD ≈ 0.24 în favoarea Omega-3.

• Analize mai recente (2025) evidențiază faptul că nivelurile scăzute de Omega-3 sunt corelate cu comportamente violente în anumite medii criminogene, inclusiv în populații carcerale.

Ce legătură are mâncarea procesată (junk-food) cu violența?

Cu cât dieta este mai săracă în nutrienți, cu atât creierul funcționează mai prost.

Mâncarea ultraprocesată de tip fast-food, dulciuri industriale, băuturi carbogazoase, chipsuri, mezeluri procesate, este:

• bogată în zaharuri rafinate,

• bogată în grăsimi nesănătoase,

• bogată în aditivi,

• dar săracă în vitamine, minerale și grăsimi esențiale.

  
  

  Acest tip de alimentație:

• crește inflamația,

• destabilizează nivelul de zahăr din sânge (ce duce la iritabilitate),

• afectează microbiomul intestinal (legat direct de starea emoțională),

• reduce neurotransmițători precum serotonina (implicată în calm și controlul impulsurilor).

Mai multe cercetări din mediile de detenție arată că schimbarea dietei către una mai nutritivă a dus la scăderi semnificative ale incidentelor violente, în unele cazuri, cu peste 25%.

Mecanismele implicate:

1. Omega-3 și arhitectura neuronală

Acizii grași Omega-3 (în special DHA și EPA) sunt componente fundamentale ale membranelor neuronale. Ei influențează:

• funcționarea sinapselor,

• transmiterea informației între neuroni,

• plasticitatea neuronală,

• procesele de inflamație cerebrală.

Deficiențele pot afecta reglarea emoțională și procesele de control cognitiv, mecanisme esențiale în inhibarea tendințelor agresive.

2. Inflamația și neurotransmițătorii

Inflamația cronică, atât la nivel cerebral, cât și la nivel sistemic, este asociată cu o serie de disfuncții comportamentale.

Aportul insuficient de Omega-3 favorizează creșterea citokinelor pro-inflamatorii, ceea ce poate perturba echilibrul neurotransmițătorilor precum:

• serotonina, implicată în inhibarea impulsivității,

• dopamina, asociată cu motivarea comportamentelor, inclusiv cele agresive.

Unele studii sugerează că Omega-3 influențează metabolismul serotoninei, aspect relevant în contextul agresivității.

3. Psihologia agresivității

Din perspectiva psihologică, agresivitatea este influențată de factori precum:

• impulsivitatea,

• autocontrolul,

• capacitatea de reglare emoțională,

• mecanismele cognitive de interpretare a provocărilor.

În această ecuație, nutriția apare ca un factor biologic de fundal care poate modula aceste dispoziții cognitive și emoționale.

4. Criminalistica și neurocriminologia

În domeniul criminalisticii moderne, în special în neurocriminologie, se recunoaște din ce în ce mai mult faptul că factorii biologici, inclusiv statusul nutrițional, pot influența predispozițiile spre comportamente antisociale.

Aceste date nu promovează o viziune deterministă, ci subliniază rolul variabilelor biologice ca elemente ce pot modifica riscul comportamental.

În studiile lui Raine, se discută despre posibilitatea integrării înțelegerii nutriționale în analiza comportamentelor violente observate în centrele de detenție, în mediile cu risc crescut sau în cadrul programelor de reabilitare.

Literatura științifică actuală indică o legătură credibilă între nutriție, în special aportul de acizi grași Omega-3, și manifestările agresive. Dovezile din psihologie, neuroștiințe și criminalistică converg asupra ideii că funcționarea neuronală, inflamația, neurotransmisia și reglarea emoțională formează un mecanism complex în care nutrienții joacă un rol semnificativ.

Aceste rezultate nu sugerează explicații unice sau definitive pentru agresivitate, dar contribuie la o înțelegere multidimensională a comportamentului uman, a factorilor biologici implicați și a modului în care aceștia pot influența dinamica agresivității.

Bibliografie

1. Raine, A., Brodrick, L. (2024/2025). Omega-3 supplementation and aggression: Meta-analysis of randomized controlled trials. PubMed; PMC.

2. Gajos, J., & Beaver, K. (2016). The effect of omega-3 fatty acids on aggression: A meta-analysis. PubMed.

3. Nield, D. (2025). One Dietary Supplement Was Shown to Reduce Aggression by Up to 28%. ScienceAlert.

4. Nutritional factors associated with aggression. Frontiers in Psychiatry, 2023.

5. Nutrition is Associated with Violent and Criminal Behaviors. Springer, 2025.

6. Crupi, R., et al. (2013). n-3 fatty acids: role in neurogenesis and neuroplasticity. Progress in Neuro-Psychopharmacology & Biological Psychiatry, 45, 50-60.

7. https://www.humintell.com/2025/08/junk-food-fuels-violence-the-science-of-diet-aggression/