MEDICINĂ LEGALĂ

#forensicscience


𝐍𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚 𝐩𝐨𝐭 𝐦𝐮𝐫𝐢, 𝐝𝐞𝐨𝐚𝐫𝐞𝐜𝐞 𝐦𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦 𝐯𝐢𝐮 𝐚𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫.


𝐓𝐚𝐧𝐚𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐨-𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐚̆ poate fi definită ca fiind o disciplină care are ca obiect de studiu fenomenul morții, punând accent pe probleme medicale, psihologice și sociale asociate acesteia, cât și pe cercetarea mecanismelor și cauzelor care au generat-o.


Printre 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐚𝐧𝐚𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐨-𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐞 regăsim necesitatea stabilirii unei distincții între posibilele varietăți de decese: moarte naturală, moarte patologică (nonviolentă), moarte subită sau suspectă, moarte violentă (sinucidere, accident, crimă).


𝐌𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 reprezintă consecința încetării în mod ireversibil a funcțiilor vitale ale organismului, având mai multe etape stadiale: moarte aparentă („vita minima”), moarte clinică și moarte absolută (celulară sau biologică).


𝐒𝐞𝐦𝐧𝐞 𝐬̦𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐨𝐫𝐭̦𝐢𝐢:

𝟭. 𝗦𝗲𝗺𝗻𝗲 𝗻𝗲𝗴𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗮𝘁̦𝗮̆

• 𝙊𝙥𝙧𝙞𝙧𝙚𝙖 𝙛𝙪𝙣𝙘𝙩̦𝙞𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙫𝙞𝙩𝙖𝙡𝙚 (stop cardio-respirator, stop respirator, abolirea completă a conștienței, a sensibilității, cu areflexie completă, răcire cadaverică, etc.)

• 𝙈𝙤𝙙𝙞𝙛𝙞𝙘𝙖̆𝙧𝙞 𝙥𝙧𝙚𝙘𝙤𝙘𝙚 𝙙𝙪𝙥𝙖̆ 𝙙𝙚𝙘𝙚𝙨 (areactivitate pupilară, mușchi de consistență flască, tegumentul, mucoasa limbii sunt de obicei palide, posibili pierdere de urină sau emisie de spermă, etc.)


𝟮. 𝗦𝗲𝗺𝗻𝗲𝗹𝗲 𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁𝗶𝘃𝗲 𝗱𝗲 𝗺𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲

𝟮.𝟭 𝗠𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆ 𝗰𝗮𝗱𝗲𝘃𝗲𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗽𝗿𝗲𝗰𝗼𝗰𝗲

• 𝙍𝙖̆𝙘𝙞𝙧𝙚𝙖 𝙘𝙖𝙙𝙖𝙫𝙧𝙪𝙡𝙪𝙞 (𝘼𝙡𝙜𝙤𝙧 𝙢𝙤𝙧𝙩𝙞𝙨) – depinde de greutatea cadavrului, poziția corpului, raport masă/suprafață, prezența sau absența îmbrăcămintei, grosimea stratului adipos, temperatura ambientală, etc. Viteza răcirii este direct proporțională cu diferența de temperatură dintre cadavru și mediu (Knight)

• 𝘿𝙚𝙨𝙝𝙞𝙙𝙧𝙖𝙩𝙖𝙧𝙚𝙖 𝙘𝙖𝙙𝙖𝙫𝙚𝙧𝙞𝙘𝙖̆ – evaporarea fluidelor din țesuturi (ex. pata lui Liarche)

• 𝙇𝙞𝙫𝙞𝙙𝙞𝙩𝙖̆𝙩̦𝙞 𝙘𝙖𝙙𝙖𝙫𝙚𝙧𝙞𝙘𝙚 (𝙇𝙞𝙫𝙤𝙧 𝙢𝙤𝙧𝙩𝙞𝙨) – zone tegumentare colorate roz-albăstrui, observate pe părțile declive ale cadavrelor, rezultă consecutiv stazei gravitaționale a sângelui. Apar în prima oră după deces, stabile după șase-nouă ore persistând până la putrefacție

• 𝙍𝙞𝙜𝙞𝙙𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚 𝙘𝙖𝙙𝙖𝙫𝙚𝙧𝙞𝙘𝙖̆ (𝙍𝙞𝙜𝙤𝙧 𝙢𝙤𝙧𝙩𝙞𝙨) – mobilitatea inițială este înlocuită cu rigiditatea cadaverică, iar odată instalată corpul devine un bloc rigid. Debutul este la aproximativ 2 până la 6 ore, atinge maximul la aprox. 12 ore și începe să scadă după 24 până la 48 de ore

𝟮.𝟮 𝗠𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆𝗿𝗶 𝗰𝗮𝗱𝗮𝘃𝗲𝗿𝗶𝗰𝗲 𝘁𝗮𝗿𝗱𝗶𝘃𝗲 𝗱𝗶𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗶𝘃𝗲 (putrefacția, acțiunea distructivă a insectelor și animalelor, transformări post-mortem la cadavre în apă sau îngropate)

𝟮.𝟯 𝗠𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆𝗿𝗶 𝗰𝗮𝗱𝗮𝘃𝗲𝗿𝗶𝗰𝗲 𝘁𝗮𝗿𝗱𝗶𝘃𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗿𝘃𝗮𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 (mumificarea {durata între 2-3 luni}, saponificarea {poate apărea în câteva săptămâni sau luni, depinzând de condiții: apă stătătoare, sol umed}, adipoceara, lignifierea {cadavrele din mlaștini}, congelarea)


𝐎𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐞 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐨-𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐝𝐚𝐯𝐫𝐮:

1. Stabilirea identității cadavrului;

2. Stabilirea felului morții (violentă, neviolentă, etc);

3. Stabilirea cauzei medicale a morții;

4. Stabilirea existenței leziunilor corporale: mod de producere, data producerii, etc.

5. Precizarea legăturii cauzale între leziunile corporale și moarte;

6. Felul și calitatea îngrijirilor medicale acordate;

7. Stabilirea datei producerii morții.

𝐍.𝐎.



56 views0 comments