„Fiecare om, cu complexitatea lui psihică, este o capodoperă, fiecare analiză este o odisee. Analizanţii mei nu contenesc să mă mire", îşi descrie autoarea profesiunea de credinţă extrasă din experienţa unei vieţi dedicate psihanalizei. Temele mari elaborate în carte pe baza a numeroase cazuri sunt: relaţia analitică şi pericolele ei, „actele-simptome", cum sunt numite comportamentele simptomatice prin care se exprimă problemele caracteriale, perversiunea sexuală. Referitor la relaţia analitică, sunt subliniate „nesfârşita punere sub semnul întrebării a limitelor analistului, ale analizandului şi… a metodei psihanalitice în sine", precum şi importanţa pregătirii analistului. Actele-simptome pun în evidenţă dimensiunea „psihozată" a nevroticilor şi rezistenţa la schimbare a unor soluţii defectuoase la problemele psihice adoptate în copilărie. În ce priveşte perversiunea, autoarea subliniază o anumită autonomie în raport cu nevroza: creaţiile sexualităţii perverse reprezintă mijloace de apărare în faţa pericolului existenţial fundamental de a dispărea în celălalt.
Joyce McDougall este psihanalistă, membră a Societăţii Psihanalitice din Paris, a Asociaţiei de Medicină Psihosomatică din New York şi a Societăţii freudiene din New York.