Richard Leonard "Iceman" Kuklinski

#serialkiller


Richard Leonard "Iceman" Kuklinski (11.04.1935-05.03.2006) a fost un ucigaș plătit american, condamnat pentru trei crime. Lui Kuklinski i-a fost dată porecla "Iceman" pentru metoda sa de a congela victima, pentru a disimula (a nu putea fi determinat) momentul decesului.

Cu o statură impresionantă (înălţime 196 cm şi greutate 135 kg), Kuklinski a trăit cu soția și copiii într-o suburbie a oraşului Dumont, New Jersey. Înainte de arestarea sa, familia lui, aparent, nu a avut cunoștință despre viața dublă și crimele lui Kuklinski. Un grup operativ de cercetare a fost format la Poliţia din New Jersey după ce Kuklinski a fost suspectat de două crime. O investigație sub acoperire timp de un an a condus la arestarea sa.

Kuklinski a fost un ucigaș plătit pentru familia newyorkeză de infractori DeCavalcante și cinci familii ale mafiei americane din New York City. După condamnarea sa pentru crime, Kuklinski a luat parte la o serie de interviuri în care a pretins că a ucis între 100 şi 250 oameni ("amintirile" saleau diferit în timp) între anii 1948 și 1986. Trei documentare, două biografii și un film de lung metraj au fost produse pe baza interviurilor lui Kuklinski și rezultatele investigaţiilor poliţiei care l-au duspe Kuklinski în fața justiției. Afirmațiile sale nu au fost demonstrate și membrii familiilor criminaleau contestat angajarea lui ca criminal plătit.


ÎNCEPUTURILE VIEŢII SALE

Kuklinski s-a născut în Jersey City, New Jersey, ca fiu al lui Stanley Kuklinski, un imigrantpolonez din Varşovia, acar la o societate de cale ferată și al Annei McNally, o fiică de imigranți irlandezi catolici din Dublin, care în timpul copilăriei lui Richard lucra la o firmă de procesare a cărnii şi laptelui.

Richard a fost în mod constant abuzat de părinți, în special de către tatăl său, care l-a bătut deseori. Mama lui, de asemenea, l-a bătut cu cozi de mături și alte obiecte de uz casnic. Ea credea că disciplina fermă trebuia să fie însoțită de o educație religioasă strictă, și l-a obligat pe fiul ei săfrecventeze Biserica Catolică, unde a devenit băiat de altar.

Articole din The New York Times au consemnat că, în copilărie, Kuklinski ucidea pisici.

Richard a avut trei frați. Fratele lui mai mare, Florian, a murit din cauza rănilor provocate deabuzivul său tată. Familia Kuklinski a mințit la poliție, spunând că el a căzut în timp ce alerga pe scară. Richard a avut o sora mai mică, Roberta și un mai frate mai mic, Joseph (1944-2003), care a fost condamnat pentru violarea și uciderea unei fetiţe în vârstă de 12 ani. Când a fost întrebat despre crimele fratelui său Iosif, Richard a răspuns: "Venim din același tată."



CARIERA DE CRIMINAL

Pe la mijlocul anilor ’50, Kuklinski şi-a câștigat o reputație de rechin feroce, exploziv, care bătea şi ucidea pe toţi cei care îl enervau. În cele din urmă, Kuklinski a susținut că agerimea sa criminală l-a adus în atenția familiei newyorkeze de infractori DeCavalcante, care l-au angajat în primele omoruri între bande. Nu există nicio dovadă care să sprijine aceasta, în afara declarației luiKuklinski.

Din primăvara anului 1954, Kuklinski a început să frecventeze Hell's Kitchen (n.t. Iadul Bucătarilor, concurs pt bucătari ca si Masterchef) în căutare de victime. Potrivit autorului Philip Carlo,Kuklinski a venit în Manhattan de mai multe ori în săptămânile şi lunile care au urmat și a ucis oameni, întotdeauna bărbați, niciodată femei, cum a susţinut el, întotdeauna cineva care i-a greşit cumva, dintr-un motiv imaginar sau extrem de pueril. El a împușcat, înjunghiat și ciomăgit victimele, ucigându-le. Unele victime le-a lăsat acolo unde au fost omorâte, pe altele le-a aruncatîn râul Hudson, din apropiere.


Crima, pentru Richard, a devenit un sport. Poliția din New York credea căvagabonzii/cerșetorii se atacau și ucideau unul pe altul, nu au suspectat că un criminal în serie matur, stabilit în Jersey City, venea până în partea vestică a Manhattan-ului cu scopul de a ucideoameni, comițând crime perfecte. Richard a făcut din partea de vest a Manhattan-ului un fel delaborator al crimei, o școală, după cum a spus-o chiar el. Kuklinski a amintit mai târziu că:

„Până acum, stii, ceea ce mi-a plăcut cel mai mult era vânătoarea, provocarea acelui lucru. Uciderea pentru mine a fost secundară. Nu am avut niciun câștig din asta ... pentru cea mai mare parte dintre cazuri. Dar imaginând provocarea -pretextul și modul corect de a o face cu succes – mă entuziasmam foarte mult. Cu cât sorții erau mai mult împotriva mea, cu atât maimultă plăcere am obținut.”

Potrivit autorului Philip Carlo, Richard era bipolar și ar fi trebuit să urmeze tratament medicamentos pentru a stabiliza comportamentul său, bruștele sale urcuşuri și coborâșuri, dar prezentarea sa la un psihiatru nici nu putea fi pusă în discuție. Ar fi admis că era ceva în neregulăcu el și n-ar fi putut face acest lucru.

Cu toate acestea, în contrast cu opinia lui Carlo, în 2002 Kuklinski a fost intervievat de către doctorul psihiatru Park Dietz, în închisoarea statală Trenton. Kuklinski și Dietz au conversat pe larg, într-un interviu filmat, despre educația lui Kuklinski, viața de familie, crime si alteevenimente din trecutul lui.

Kuklinski i-a spus medicului că ar vrea să știe ce evenimente sau nereguli psihice l-au făcut capabil să comită actele de care a fost acuzat. După o discuție îndelungată, medicul i-a explicat despre temperament vs educație, precizând că opinia sa profesională era că ambele au jucat un rol în transformarea lui Kuklinski într-un asasin plătit, care ar fi putut fi funcționale și în alte aspecteale vieții.

Medicul a detaliat că, probabil, Kuklinski a moștenit tulburarea de personalitate antisocială de la părinții săi abuzivi și că abuzurile pe care el susține le-a suferit de la tatăl său i-au sporit violența, acțiunile sale necesitând o lipsă de conștiință și o lipsă de iubire, afectivitate. Dietz adeclarat, de asemenea, că Kuklinski a suferit de tulburare de personalitate paranoidă, care l-a determinat să omoare oameni pentru motive minore sau critice, de multe ori după mult timp dupăce acestea au avut loc.



GAMBINOS şi ROY DeMEO


Kuklinski a devenit asociat cu familia criminală Gambino prin relația sa cu un ”locotenent” al acesteia, Roy DeMeo, care a început ca urmare a unei datorii pe care Kuklinski o avea către unmembru al echipei lui DeMeo.

DeMeo a fost trimis pentru "a vorbi" cu Kuklinski și l-a bătut și amenințat cu pistolul. DeșiKuklinski avea la acea vreme un pistol asupra sa, el a decis să nu-l folosească. Acest lucru i-a adusrespectul lui DeMeo. După ce Kuklinski a plătit înapoi banii pe care îi datora, el a început organizarea de jafuri și alte misiuni pentru DeMeo și familia Gambino, una dintre acestea fiind piratarea de casete pornografice.

În 2011, fostul asociat al lui Gambino, Greg Bucceroni a pretins că Kuklinski a călătoritdeseori între Philadelphia, New Jersey și New York, tratând o varietate de probleme legate de stabilimentele pornografice ale familiei mafiote Gambino, incluzând trafic de materiale pornografice, colectarea datoriilor și crime comandate de Robert "DB" DiBernardo și Roy DeMeo.

Potrivit lui Kuklinski, DeMeo l-a luat într-o zi cu mașina și au parcat pe o stradă în oraș. DeMeo a selectat apoi o țintă aleatorie, un bărbat care își plimba câinele. Apoi i-a ordonat lui Kuklinski să-l omoare. Fără ezitare, Kuklinski a coborât, a mers spre bărbatul respectiv și l-a împușcat în cap, din spate, apoi a trecut pe lângă el. De atunci, Kuklinski a devenit executantulpreferat al lui DeMeo.

Conform celor relatate de Kuklinski, el a ucis numeroase persoane în următorii 30 de ani. Lipsa de atenție a forțelor de aplicare a legii s-a datorat parțial metodelor mereu schimbate aplicate de Kuklinski: el a folosit arme, cuțite, explozivi, leviere, foc, otrava, asfixiere, și chiar bătăi cumâinile goale, "doar pentru exersare".

Numărul exact nu a fost stabilit de către autorități și Kuklinski, la momente diferite de timp,a afirmat că a ucis peste 200 de persoane.

El prefera utilizarea cianurii, care ucidea rapid și era greu de detectat la un simplu test de toxicologie. A administrat-o în diferite moduri : prin injectare, punând-o unei persoane înalimente, prin spray cu aerosoli sau pur și simplu o vărsa pe pielea victimei.

O metodă preferată pentru a scăpa de cadavru era să-l pună într-un butoi de ulei de 55galoane (aprox. 200 litri). Alte metode folosite de el pentru a scăpa de cadavre au inclus dezmembrarea, îngroparea sau plasarea corpului în portbagajul unei mașini pe care apoi o zdrobea (compacta) la centre de reciclare materiale feroase. De asemenea, el a susținut că a lăsat cadavrele”stând” pe bănci în parc.

În ciuda afirmațiilor lui Kuklinski că el ar fi ucis frecvent pentru de DeMeo, nici unul dintre membrii echipei lui DeMeo, care mai târziu au devenit martori, nu a recunoscut că Kuklinski ar fi fost implicat în crimele comise. El a fost fotografiat doar o singură dată, la Gemini Lounge, după ce a vizitat clubul pentru a achiziționa o armă de la „băieţii” din Brooklyn. Kuklinski a pretins că era responsabil pentru uciderea lui DeMeo, deși dovezile și mărturiile disponibile plasau omorul în sarcina asociaţilor lui DeMeo, Joseph Testa și Anthony Senter, precum și a şefului lui DeMeo dinfamilia Gambino, Anthony Gaggi.

Înainte de a începe cariera ca ucigaș plătit, în timp ce lucra într-un depozit în New Jersey, Kuklinski a întâlnit-o şi s-a căsătorit cu Barbara Pedrici. Soția sa a afirmat pentru un canal de televiziune într-o emisiune privind biografia membrilor mafioţi, că odată, în timpul unei dispute avute cu Richard în maşină, ea i-a spus acestuia că nu mai vrea să stea în maşină cu el. A simțit o durere în gât și atunci când ea a atins zona gâtului cu mâna ei, a simțit și văzut sânge. Kuklinski i-aspus "asta să-ţi fie lecţie, niciodată să nu mă părăseşti". Ea a pretins că a înjunghiat-o.


Kuklinski și soția lui au avut două fiice și un fiu. Familia și vecinii lui nu au avut niciodată cunoștință despre activitățile sale, în schimb credeau că el era un om de afaceri de succes. Uneori, el se ridica și părăsea casa la orice ora din zi sau din noapte pentru a face o ”treabă”, chiar şi dacăera în toiul cinei.

Kuklinski şi-a câștigat porecla de "Iceman" în urma experimentelor sale pentru disimulareamomentului decesului victimelor sale, prin înghețarea cadavrelor într-un congelator industrial.

Mai târziu, el a spus autorului Philip Carlo că i-a venit ideea de la „tovarăsul” său ucigaş plătit Robert Pronge, poreclit "Mister Softee", care conducea un camion Mister Softee, pentru a fi de neremarcat. Pronge l-a învățat pe Kuklinski diferite metode de a folosi cianura pentru a-şi ucidevictimele. Kuklinski, de asemenea, a susținut că a cumpărat de la Pronge grenade de mână, detonante de la distanță. Pronge i-ar fi cerut în schimb să-i ucidă soţia şi propriul copil. În 1984, Pronge a fost găsit împușcat mortal în camionul său.

Kuklinski a lucrat pentru o perioadă de timp în industria de film (laborator de montaj al imaginilor) în New York City. Oameni care au lucrat cu el şi-au amintit că era un om liniștit, un om de familie.

În cartea „Iceman: Confesiunile unui ucigaş al Mafiei”, Kuklinski susține că a fost responsabil pentru uciderea liderului Uniunii Sindicatelor, Jimmy Hoffa. După ce Kuklinski l-ar fi ucis cu un cuțit de vânătoare, i-ar fi băgat cadavrul într-un butoi de 55 galoane de ulei (aprox. 200 litri), după care i-a dat foc. După ce l-a lăsat să ardă "o jumătate de oră sau cam asa ceva", a închis butoiul sudând capacul și apoi l-a îngropat într-un cimitir de vechituri. Mai târziu, atunci când un complice a început să colaboreze cu autoritățile federale, i-a fost teamă că acesta va utiliza informațiile pentru a primi pedeapsă mai mică, astfel că ar fi dezgropat butoiul, l-ar fi plasat înportbagajul unui autoturism și l-a compactat la mărimea unei prisme dreptunghiulare de 4 × 2 foot (aprox. 1,2 x 0,6 metri). Acesta a fost vândut ca fier vechi, alături de alte sute de mașini compactate, trimise în Japonia, pentru a fi utilizate la construcția de noi mașini.


EXPERIMENTĂRI INDEPENDENTE ŞI DECLINUL

Prin anii 1980, după 25 de ani de lucru ca asasin plătit al mafiei, Kuklinski a inițiat propriarețea infracțională, concepând noi modalități de a profita de uciderea oamenilor.

Cazul farmacistului Paul Hoffman a fost tipic metodelor lui Kuklinski. Hoffman a sperat să facă un profit mare prin cumpărarea ilegală, la un cost redus, a unei cantități mari de Tagamet, cel mai popular medicament folosit pentru tratarea ulcerului peptic la momentul respectiv, pentru a o revinde prin farmacia sa.

În după-amiaza zilei de 29 aprilie 1982, Hoffman s-a întâlnit cu Kuklinski la un depozit închiriat de Kuklinski, pentru a cumpăra Tagamet de 25.000 dolari. După ce Hoffman i-a dat banii, Kuklinski i-a spus lui Hoffman că afacerea era falsă. I-a pus țeava armei sub bărbie lui Hoffman șil-a împușcat. Arma lui Kuklinski s-a blocat și Hoffman nu a fost ucis, ci doar a avut sângerare șidurere. Kuklinski a recurs la uciderea acestuia prin lovire cu un levier. Kuklinski a băgat apoi cadavrul lui Hoffman într-un butoi metalic de 50 de galoane și, în mod cinic, l-a plasat pe trotuarul din fața unui motel, în spatele unui fast-food numit Harry's Corner. Kuklinski a monitorizat butoiul câtva timp, stând în localul Harry's Corner în fiecare zi pentru a asculta discuțiile privind eventualadescoperire a cadavrului. După ce cadavrul a rămas acolo pentru ceea ce Kuklinski a apreciat drept „o lungă perioadă de timp”, într-o zi a observat că butoiul nu mai era acolo, dar nu a putut aflanici un detaliu cu privire la soarta acestuia.

Pe la mijlocul anilor 1980, Kuklinski a fost implicat în narcotice, pornografie, trafic de arme, spălare de bani, deturnare și omoruri la comandă, la o scară largă. În ciuda ambiției sale de a fi un criminal de top, a început să facă şi greșeli. Forțele de aplicare a legii au început să-l suspecteze pe Kuklinski și să strângă dovezi despre diversele crimele pe care le-a comis. DeșiKuklinski i-a ucis pe cei care ar fi putut depune mărturie împotriva lui, el a fost neglijent în ceeace privește debarasarea de victimele sale.

Prima greșeală majoră pe care Kuklinski a făcut-o a fost descoperită la 27 decembrie 1982, atunci când cadavrul descompus al lui Gary Smith, în vârstă de 37 de ani, a fost descoperit sub patul din camera 31, în Motelul York, din North Bergen, New Jersey. Smith a fost un colaborator frecvent al lui Kuklinski, care de multe ori a furat maşini cu el și un alt bărbat, Daniel Deppner.Kuklinski și Deppner au decis să-l omoare pe Smith, astfel că, pe 23 decembrie, în camera lor din Motelul York, i-au dat să mănânce un hamburger în care i-au pus cianură. Cum omorârea cucianură a lui Smith dura mai mult decât prevăzuse Kuklinski, acesta s-a impacientat şi i-a cerutlui Deppner să-l stranguleze pe Smith cu un cablu de veioză. De-a lungul următoarele patru zile, un număr de persoane au închiriat sala, și, deși au simțit un miros ciudat în cameră, cele mai multe dintre ele nu s-au gândit să se uite sub pat. În conformitate cu patologul criminalist MichaelBaden, moartea lui Smith ar fi părut a fi de natură non-criminală, dacă Kuklinksi s-ar fi bazat exclusiv pe cianură, însă marca strangulării de la gâtul lui Smith dovedea anchetatorilor că el a fostucis.

Cadavrul lui Daniel Deppner a fost găsit pe 14 mai 1983, când era devorat de către un vultur. Un biciclist care circula pe un drum izolat într-o zonă împădurită a localității West Milford, New Jersey, a reperat pasărea și a găsit cadavrul. Kuklinski îl introdusese în saci ecologici degunoi, înainte de a-l arunca acolo.

Anchetatorii au constatat că locul descoperirii cadavrului era doar la circa trei mile de o fermă în care familia Kuklinski făcea deseori echitație. Medicii legiști nu au putut stabili cauza morţii lui Deppner, cu toate că au remarcat pete roz pe piele. El a fost al treilea partener de afaceri al lui Kuklinski găsit mort.

La 25 septembrie 1983, Kuklinski a făcut o altă greșeală importantă când Louis Masgay a fostgăsit mort lângă un parc urban de pe Clausland Mountain Road, în Orangetown, New York, cu ogaură de glonț în cap. Kuklinski, așa cum făcuse de multe ori înainte, a încercat să disimulezemomentul uciderii lui Masgay prin păstrarea cadavrului său într-un congelator industrial timp dedoi ani.

De data aceasta Kuklinski nu a aşteptat dezgheţarea completă a cadavrului, înainte de a-l arunca. Medicul legist Rockland County a găsit cristale de gheață în interiorul corpului lui Magay, deşi cadavrul fusese descoperit într-o călduroasă zi de septembrie. Acest lucru a ajutat autoritățile să realizeze că Kuklinski a folosit un congelator, ca parte a unui modus operandi și i-au dat luiKuklinski porecla "Iceman".

Alte cinci crime nerezolvate, incluzând omorurile comise asupra lui Hoffman, Smith, Deppner, Masgay și George Malliband (găsit in Jersey City pe 5 februarie 1980) au fost atribuite lui Kuklinski deoarece el a fost ultima persoană alături de care victimele au fost văzute ultimadată în viață.



VÂNĂTOAREA STATALĂ ȘI FEDERALĂ


În 1985 o divizie a Departamentului de Justiție Penală din New Jersey a creat un grup operativ compus din agenții federale, statale și locale de aplicare a legii, inclusiv din cadrul Biroului Procurorului General din New Jersey și Biroului de Alcool, Tutun și Arme de Foc, dedicatarestării și condamnării lui Richard Kuklinski.

Grupul de lucru, denumit "Operațiunea Iceman", și-a bazat cazul aproape în întregime pe mărturia agentului sub acoperire Dominick Polifrone și probatoriul strâns de detectivul Pat Kane de la Poliția statală New Jersey, care a început procesul împotriva lui Kuklinski cu șase ani înainte

Începând din 1985, detectivul Kane și agentul special ATF Dominick Polifrone au lucratîmpreună cu Phil Solimene, un prieten apropiat al lui Kuklinski, pentru a-l infiltra pe Polifroneîn apropierea lui Kuklinski. Polifrone a pretins în fața lui Kuklinski că este de asemenea asasinplătit, pe numele de Dominic Michael Provenzano.

Polifrone i-a spus lui Kuklinski că voia să-l angajeze pentru un contract de ucidere, și l-aînregistrat pe Kuklinski vorbind în detaliu despre modul în care el ar face-o. Kuklinski a susținut ulterior într-un interviu HBO că Solimene a fost singurul prieten pe care nu l-a ucis.

La 17 decembrie 1986 a fost aranjată întâlnirea dintre Kuklinski și Polifrone pentru a obține de la el cianura necesară crimei planificate, aceasta fiind modalitatea în care îl încerca pe detectivul de poliție sub acoperire. După ce a fost înregistrat de către Polifrone, Kuklinski a mers la plimbare, de unul singur. El a testat (pretinsa) cianură dată de Polifrone pe un câine vagabondși a văzut că nu era otravă. Suspicios, Kuklinski a decis să nu meargă mai departe în crimaplanificată și a plecat acasă . El a fost arestat la un blocaj rutier, două ore mai târziu. Un pistol i-a fost găsit în mașină, iar soția sa a fost acuzată de încercarea de a preveni arestarea sa.

Procurorii l-au acuzat pe Kuklinski de cinci crime și șase încălcări ale regimului armelor,precum și tentativă de omor, jaf, și tentativă de jaf. Oficialii au declarat că

Kuklinski a avut sume mari de bani în conturi bancare elvețiene și o rezervare la un zbor cătreaceastă țară.

Lui Kuklinski i s-a stabilit o cauțiune de 2 milioane dolari și i-a fost ridicat pașaportul.

În martie 1988 juriul l-a găsit pe Kuklinski vinovat de două crime, dar a constatat cădovezile crimelor nu probau un comportament criminal al lui Kuklinski, ceea ce însemna că el nuva fi condamnat la pedeapsa cu moartea.

În total Kuklinski a fost condamnat pentru cinci crime și condamnat la tot atâtea pedepse consecutive de închisoare pe viață, fără posibilitatea eliberării condiționate până la vârsta de 110ani.


ÎNCARCERAREA ŞI MOARTEA

In timpul încarcerării sale, Kuklinski a acordat interviuri unor procurori, psihiatri,criminologi, scriitori și producători de televiziune, despre cariera sa de criminal, educația și viațapersonală. Trei documentare, ultimele reprezentând interviurile oferite de Kuklinski psihiatrului criminalist Park Dietz, au fost difuzate pe HBO în 1992, 2001 și 2003. Scriitorii Anthony Bruno, Michael Wells Jr. și Philip Carlo au scris fiecare câte o biografie a lui Kuklinski.

Într-un interviu, Kuklinski a susținut că el nu ar ucide niciodată un copil și "cel maiprobabil nu ar ucide o femeie". Cu toate acestea, conform uneia dintre fiicele sale, el i-a spus odată că el ar ucide-o pe ea și cei doi frați, dacă s-ar fi întâmplat ca, într-un acces de furie, s-o batăpână la moarte pe mama ei.

În același timp, soția sa, Barbara, a declarat că el niciodată nu i-a rănit pe copii. Cu toate acestea, a spus despre Kuklinski că a bătut-o frecvent și i-a spart nasul de mai multe ori. Potrivit New York Times, Kuklinski a încercat să o sufoce cu o pernă, a amenințat-o cu un pistol și aîncercat să o calce cu o mașină.

Pentru a sublinia caracterul aleatoriu al infracțiunilor și violențelor comise, Kuklinski a mărturisit că a vrut să folosească o arbaletă pentru a ucide o persoană pentru care fusese plătit, dar nu înainte de a-i testa efectul mortal. În timp ce conducea mașina sa, a oprit și a cerut unui străininformații despre o direcție anume și a folosit arbaleta trăgându-i cu ea în frunte omului respectiv. Kuklinski a descris că săgeata "i-a intrat jumătate în cap".


Într-un interviu din 1991, Kuklinski a povestit despre una dintre crimele pe care mai târziu a regretat că le-a comis: Era un bărbat care a cerșit milă, care s-a rugat de el "Te rog, Dumnezeu este peste tot. Așa că i-am spus că dacă vrea o jumătate de oră pentru a se ruga la Dumnezeu și dacă Dumnezeu ar putea coborî și schimba circumstanțele, atunci are acest timp. Dar Dumnezeu nu s-a arătat de sus și nu a schimbat situația și asta a fost tot. Nu a fost prea frumos. Asta e un lucru pe care nu ar fi trebuit să-l fac așa. Nu ar fi trebuit s-o fac în acest fel”.

În 2003 Kuklinski a pledat vinovat pentru uciderea în 1980 a detectivului Peter Calabro , de la Departamentul de Poliție New York, faptă ce i-a atras încă o condamnare de 30 de ani. În uciderea lui Calabro, în care Sammy "The Bull" Gravano (adjunctul familiei criminale Gambino) a fost, de asemenea, acuzat, Kuklinski a spus că el a parcat dubiţa sa pe marginea unui drum îngust, forțând celelalte mașini să încetinească pentru a putea depăşi. El s-a așezat pe un morman de zăpadă până când Calabro a venit, în jurul orei 2 din noapte, apoi i-a ieșit în întâmpinare și l-a împușcat cu o pușcă. El a negat că ar fi știut despre Calabro că era ofițer de poliție, dar a afirmat că, mai mult ca sigur, l-ar fi ucis oricum.

Kuklinski a murit la vârsta de 70 de ani la 01:20, pe 5 martie 2006, într-o aripă sigură aCentrului Medical St Francis, din Trenton, New Jersey.


FILM


Michael Shannon îl joacă pe Kuklinski în 2012, în filmul “Iceman” bazat pe cartea lui Anthony Bruno “ Iceman: Povestea adevărată a unui ucigaș cu sânge rece”. În film mai joacă Winona Ryder ca sotia lui Kuklinski (redenumită Deborah), Ray Liotta în rolul lui Roy DeMeo , Stephen Dorff ca fratele mai mic al lui Richard Joey și Chris Evans în rolul lui Robert "Mr. Softee"(redenumit "Domnul Freezy")




64 views0 comments

Recent Posts

See All