”T.G. Și după ce l-am executat pe colonel, fir-ar mă-sa a dracu…am văzut…ia uite mă…se uita pisica la mine…se uita așa fix…i-am luat și ei capu’…”
Întrebare: Păi unde era?
T.G. Venise în beci…să vadă ce se întâmplă?!
Întrebare: Și…?!
T.G. I-am luat capu’ cu toporu’…
Întrebare: Cu ce vă încurca?
T.G. …A dracu se uita fix la mine…
Întrebare: Și…așa rapid ați fost din topor?
T.G. Pfffoaiii…”
T.G. = Condamnat pe viață. 5 omoruri deosebit de grave.
Precizare: în text prin victimă se înțelege orice specie de animal.
Evaluarea factorilor implicați în periculozitatea agresorilor care manifestă cruzime față de animale.
[Randall Lockwood, Senior Vice President/Forensic Sciences and Anti-Cruelty Projects. American Society for the Prevention of Cruelty to Animals]
Puțină atenție acordată celor mai oribile acte de abuz îndreptate împotriva animalelor a făcut dificilă evaluarea sistematică sau cantitativă a diferiților factori care ar trebui luați în considerare în evaluarea acestora. Cu toate acestea, următoarele repere susțin emergența criteriilor relevante pentru evaluarea cruzimii față de animale. Reperele se fundamentează pe câteva surse cum ar fi:
Cercetări retrospective pe linia actelor de cruzime față de animale comise de infractorii violenți;
Studii și preocupări științifice pentru cruzimea față de animale, acte săvârșite înainte sau în asociere cu abuzul asupra copilului și/sau cu violența domestică;
Extrapolarea reperelor în evaluarea amenințărilor de către N.C.A.V.C. (National Center for the Analysis of Violent Crimes – F.B.I.);
Extrapolarea rezultatelor numeroaselor studii care fac referire la trăsăturile caracteristice ale autorilor de infracțiuni de mare violență.
Ce este important de subliniat este faptul că nu dispunem până în prezent de o scală absolută care să cuprindă un set particular de factori de risc care sa indice nivelurile critice. Ce ni se propune este: dacă minim 5 dintre factorii agravanți prezentați mai jos sunt prezenți, ar trebui să fie prilej de îngrijorare; iar dacă sesizăm mai mult de 10 factori, acesta este un indicator că persoana prezintă un risc potențial foarte ridicat, că este pe cale să, respectiv va trece rapid la acte de mare violență îndreptate împotriva semenilor.
Factori agravanți:
1. Vulnerabilitatea victimei
Acte de violență îndreptate împotriva victimelor care sunt mici (n.n. ca talie), inofensive, non-amenințătoare prin natura speciei căreia aparțin, mărime, vârstă sau sunt rănite, prezintă o dizabilitate, sunt expresia dorinței persoanei de a-și exercita controlul și puterea prin violență. Acest tip de agresori prezintă un risc ridicat de agresiune îndreptată împotriva bătrânilor, persoanelor cu dizabilități și asupra altor categorii victimale vulnerabile.
2. Numărul victimelor
Multiplele victime animale care sunt ucise sau schilodite în relativ aceleași contexte, descriu predispoziția unei persoane pentru episoade de violență pierdută de sub control.
3. Numărul de incidente într-o perioadă de timp
Câteva evenimente separate (de ex: atacă animale în două sau mai multe locații) într-un interval de 24 de ore subliniază un stil prădător de atac, care susține ideea unui autor ce va acționa violent, în mod organizat și premeditat împotriva integrității fizice a altora.
4. Gravitatea leziunilor provocate (n.n. animalului) se înscrie pe un continuum care pornește de la leziuni minore și ajunge până la provocarea morții.
5. Provocarea de leziuni repetate asupra unei/unor victime anume.
Agresorii care provoacă două sau mai multe tipuri de leziuni (ex: loviri cu bâta, înjunghieri, etc.) asupra uneia sa mai multor victime, trebuie plasați în grupa cu risc ridicat de violență.
6. Tablou lezional polimorf asupra unei/unor victime anume.
Agresorii care provoacă două sau mai multe tipuri de leziuni (ex: lovire cu bâta+arsuri) trebuie plasați în grupa cu risc ridicat.
7. Caracterul intimos (n.n. apropiat) al provocării leziunilor.
Abuzul asupra animalelor care implică contact fizic direct sau legare/constrângere și oportunitatea evidentă de a fi martor direct la reacția victimei (ex: îl bate, strangulează, îl strivește, îl joacă în picioare, îl spânzură/agață, îl înjunghie) este un indicator mult mai serios decât acțiunile de la distanță (ex: împușcare, otrăvire, lovire cu corp dur de la distanță).
8. Victima (-ele) este/sunt legată (-e) sau în incapacitate fizică cumva.
Abuzurile prin priponire, legarea membrelor, lipirea cu bandă adezivă, închiderea într-o cutie/pungă sau în ceva care nu dă animalului nicio șansă de scăpare, sunt genul de conduite care pledează pentru violențe ulterioare intenționate, premeditate.
9. Utilizarea focului.
O mare parte din literatura psihologică și criminologică subliniază faptul că asocierea cruzimii față de animale cu incendierea lor, este un predictor foarte puternic pentru conduite extrem de violente și chiar homicidale (omor). Combinația acestor factori cum ar fi, incendierea intenționată a animalului în timp ce acesta se afla încă în viață, susține foarte puternic trecerea la acte de mare violență.
10. Durata abuzului.
Actele de rele tratamente prelungite (ex: tortura) față de abuzurile intempestive, subite și care provoacă moartea, sunt indicatori mult mai consistenți pentru violențe îndreptate împotriva altora.
11. Gradul de pre-planificare/premeditare.
Acțiunile premeditate care presupun inclusiv construirea unor dispozitive de schilodire/ucidere sunt predictori mult mai siguri pentru escaladarea violenței decât acțiunile reactive sau circumstanțiale. Planificarea, gândirea îndelungată (ex: câteva zile sau săptămâni) susțin o dezvoltare psihopată drept factor principal.
12. Acte care implică depășirea unui obstacol pentru a iniția sau finaliza un abuz.
Abuzul care solicită asumarea unui risc sau efort sau care impune urmărirea victimei care încearcă să scape de agresiune, este un indicator consistent pentru un comportament violent motivat și de mare risc.
13. Actul a fost comis în condiții de risc maxim sau cu posibilitatea de a fi detectat sau observat.
Cruzimile săvârșite în public asupra animalelor sau în condițiile unor șanse ridicate de a fi observate, indică faptul că agresorului nu îi pasă de consecințe, ceea ce constituie un indicator puternic pentru conduita violentă generală.
14. Alte acțiuni ilegale dezvoltate la locul faptei în care se produc cruzimi asupra animalelor.
Cruzimea îndreptată împotriva animalelor este asociată cu acte de vandalism, tâlhării, amenințări, etc. sunt indicatori pentru violență.
15. Un individ a fost inițiatorul care a atras și alți indivizi în comiterea abuzurilor.
16. Cruzimea îndreptată împotriva animalelor a fost folosită ca instrument pentru a amenința, intimida sau forța în vreun fel victima umană.
Uciderea sau traumatizarea animalului pentru a impune controlul asupra stăpânului și a-l face să se conformeze.
17. Actul de cruzime îndreptat împotriva animalului era un indicator pentru hipersensibilitatea la amenințări reale sau percepute, la amenințări discrete.
Agresorii violenți percep greșit intențiile altora, le simt amenințătoare și acționează cumva preventiv prin cruzime asupra animalelor.
18. Absența unei motivații financiare.
19. Existența unui istoric de interacțiune pozitivă cu victima.
Agresorul a interacționat pozitiv cu victima, se manifestă apoi cu cruzime împotriva victimei (ex: animal de companie) iar aceasta reflectă instabilitate în relație care poate fi predictivă pentru alte tipuri de violență cum ar fi, violența domestică.
20. Animalul a devenit victima mutilării sau dezmembrării postmortem.
Mutilarea este deseori asociată cu dezorganizarea trebuințelor de putere și control care, deseori pot fi regăsite în situațiile de violență interpersonală.
21. Victima-animal a fost agresată sexual sau mutilată genital sau agresorul s-a excitat ulterior agresiunii.
Eroticizarea violenței va trebui mereu considerată drept avertisment pentru violența generalizată. În istoricul multor violatori în serie și criminali în serie, dominarea de tip violent a venit cu excitația sexuală.
22. Actele de cruzime au fost acompaniate de un simbolism sexual asociat, la rândul lor, cu victima.
Înscrisurile sau comentariile orale demonstrează faptul că, animalul este perceput drept reprezentantul unei victime umane de substitut (ex: ”p…a asta trebuia să moară”, ”curva asta, chiar o merita!”) și ar trebui să constituie un semnal serios pentru riscul escaladării violenței asupra unei ținte umane.
23. Agresorul proiectează însușiri umane asupra victimei. Risc ridicat.
24. Agresorul se întoarce la locul în care a abuzat animalul.
Activarea emoțională recurentă este un indicator pentru recidivă dar și pentru escaladarea violențelor.
25. Agresorul păstrează fotografii cu abuzul, înregistrează video sau audio, descrie într-un jurnal ceea ce i-a făcut animalului.
26. Agresorul lasă mesaje sau proferează amenințări asociate actelor de cruzime.
27. Victima-animal este lăsată expusă, cumva ostentativ.
Poziționarea sau dispunerea leșului (ex: în fața scărilor, în cutia poștală) sau plasarea rămășițelor animale (ex: piele, craniu) pot indica acte violente prin care să se obțină sentimentul de putere, control și dominare sau de a-i alarma, intimida pe ceilalți. Acesta este un semn serios pentru dezvoltarea violențelor.
28. Cruzimea a făcut parte dintr-un ritual sau acțiuni ”sataniste”.
Cruzimea acompaniată de elemente ”sataniste” sau ritualistice este expresia efortului de a respinge normele sociale sau a tentativelor de a câștiga putere și control prin intermediul forțelor magice, aspecte care pot crește riscul la comiterea de violențe sau la repetarea lor.
29. Abuzuri care pun în scenă sau reactualizează teme din media sau din resurse fantasmatice. Aici, agresorul eșuează în testarea realității.
30. Agresorul suferă de tulburări ale conștiinței: stări crepusculare, de-realizare sau depersonalizare care pot contribui la creșterea violenței îndreptate împotriva semenilor.
31. Agresorul a trăit pozitiv întregul act violent. Aici, violența este ranforsată.
32. Agresorul nu poate reflecta asupra motivației abuzului îndreptat împotriva animalului.
33. Agresorul se percepe și el victimă a acestui eveniment sau proiectează culpa asupra altora, inclusiv asupra animalului.
D.D.
