top of page

GEORGE KINGSLEY ZIPF (1902-1950)



Zipf, un savant american, a început ca filolog, dar a ajuns să se descrie pe sine însuși ca un ecologist uman statistic. A fost timp de douăzeci de ani lector la Harvard și a murit imediat după ce a publicat, aparent pe cheltuiala sa, Human Behavior and the Principle of Least Effort, (Zipf 1949-1965).


Cele două noi puncte esențiale avansate de autor sunt: (1) că trebuie minimizat efortul, sau rata de muncă, mai degrabă decât cantitatea de muncă și (2) că, din moment ce este imposibil să se prevadă munca viitoare pe care o implică acțiunea prezentă, rata medie de muncă estimată sau probabilă este cea care este implicată în aplicarea principiului. Cu toate acestea, este puțin surprinzător faptul că autorul nu și-a raportat lucrarea la teoriile clasice ale economiei și utilitarismului, fie pentru a fi de acord, fie pentru a nu fi de acord cu acestea.


”... ipoteza comportamentală de bază conform căreia un organism va alege un curs de acțiune care pare să necesite cel mai mic efort sau cheltuială de energie”.


” Frecvența de apariție a cuvintelor este invers proporțională cu rangul în această frecvență de apariție. Atunci când ambele sunt reprezentate pe o scară logaritmică, graficul este o linie scalară”.


Aceasta - spune Mandelbrot- este una dintre acele cărți (Fournier 1907 este o alta) în care sclipiri de geniu, proiectate în mai multe direcții, sunt aproape copleșite de o cavalcadă de noțiuni sălbatice și extravagante. Pe de o parte, ea se ocupă de forma organelor sexuale și justifică Anschluss-ul Austriei (n.tr. conexiune) în Germania, deoarece a îmbunătățit potrivirea formulelor matematice. Pe de altă parte, este plină de cifre și tabele care bat neîncetat în cuie legile empirice în care statisticile din domeniul științelor sociale, constituie cea mai bună combinație de conveniențe matematice și potriviri empirice ar fi adesea dată de o distribuție de probabilitate scalară.

Oamenii de știință din domeniul naturii recunosc în "legile lui Zipf" omologii ale distribuției legilor scalare pe care Fizica și Astronomia le acceptă fără emoții extraordinare - atunci când dovezile evidențiază validitatea lor. Prin urmare, fizicienilor le-ar fi greu să imagineze ferocitatea opoziției atunci când Zipf - și Pareto înaintea lui – au urmat aceeași procedură, cu același rezultat, în științele sociale pentru a discredita în avans toate dovezile bazate pe utilizarea graficelor dublu logaritmice. Dar cred că această metodă ar fi rămas necontroversată, dacă nu ar fi existat natura concluziei la care conduce. Din păcate, un grafic dublu logaritmic drept, indică o distribuție care se bate cap în cap cu dogma gaussiană, care a dominat necontestat multă vreme. Eșecul statisticienilor aplicați și al oamenilor de știință din domeniul social de a ține cont de Zipf ajută la explicarea înapoierii izbitoare a domeniilor lor.


Zipf a adus o fervoare enciclopedică în colectarea exemplelor de legi hiperbolice în științele sociale și o rezistență de neclintit în apărarea descoperirilor sale și a analogiilor privind constatări similare altora. Cu toate acestea, eseul de față face evident faptul că baza sa era lipsită de merite. Nu este adevărat că distribuțiile de frecvență sunt întotdeauna hiperbolice în științele sociale și întotdeauna gaussiene în științele naturale.

Un eșec și mai grav a fost faptul că Zipf și-a legat constatările cu niște concluzii goale de conținut și nu s-a apropiat nici pe departe de integrarea lor într-un corp de gândire.

Într-un moment critic al vieții mele (...), am citit o recenzie înțeleaptă a cărții Human Behavior (Comportamentul uman) a matematicianului J. L. Walsh. Menționând doar ceea ce era bun, această recenzie a influențat foarte mult munca mea științifică timpurie, iar influența sa indirectă continuă. Prin urmare, îi datorez foarte mult lui Zipf prin intermediul lui Walsh.

Altfel, influența lui Zipf este posibil să rămână marginală. Se vede în el, în modul cel mai clar - chiar și în caricatură - dificultățile extraordinare care înconjoară orice abordare interdisciplinară.


Articol scris de: Dorin Dumitran



Comentarios


bottom of page