top of page

J. EDGAR (2011)


FBI-ul de astăzi este un templu construit de el. Una dintre cele mai marcante figuri din istoria SUA, omul care la 26 de ani a devenit directorul FBI-ului și care a fost de neclintit timp de 48 de ani, până la moartea sa.

Hoover a studiat dreptul la Universitatea George Washington, unde a primit o diplomă de licență în 1916 și a absolvit și un master în drept în anul următor. A intrat în Departamentul de Justiție ca revizor de dosare în 1917, iar doi ani mai târziu a devenit asistent special al procurorului general A. Mitchell Palmer, post în care a supravegheat deportările presupușilor bolșevici (comuniști) după primul război mondial. El a fost numit director interimar al Biroului de Investigații (așa cum se numea atunci FBI) în mai 1924 și a fost confirmat ca director șapte luni mai târziu. Găsind organizația în dizgrație din cauza scandalurilor administrației lui Warren G. Harding, el a reorganizat-o și a reconstruit-o pe o fundație profesională, recrutând agenți pe merit și instituind metode riguroase de selectare și instruire a personalului. El a stabilit un fișier de amprente digitale, care a devenit cel mai mare din lume; un laborator științific de detectare a criminalității; și Academia Națională FBI, la care au fost trimiși pentru instruire specială ofițeri de poliție selectați din toate părțile țării.


La începutul anilor 1930, exploatările gangsterilor din Statele Unite primeau publicitate la nivel mondial. Hoover a profitat de acest lucru pentru a face publice realizările FBI în depistarea și capturarea infractorilor cunoscuți. Atât dimensiunea FBI, cât și responsabilitățile sale au crescut constant sub conducerea sa. La sfârșitul anilor 1930, președintele Franklin D. Roosevelt i-a dat sarcina de a investiga atât spionajul străin în Statele Unite, cât și activitățile comuniștilor și fasciștilor. Când a început Războiul Rece la sfârșitul anilor 1940, FBI a întreprins supravegherea intensă a comuniștilor și a altor activiști de stânga din Statele Unite. Animozitatea lui Hoover față de radicalii de orice fel l-a determinat să investigheze agresiv atât Ku Klux Klan, Martin Luther King, Jr., cât și alți activiști negri din anii 1960. În același timp, el a menținut o politică directă față de mafie, căreia i s-a permis să-și desfășoare operațiunile la nivel național practic fără controlul sau interferența FBI. Temut de mulți și cunoscut de prea puțini, a fost cel prin mâinile căruia au trecut 8 președinți americani, ultimul pe lista fiind Nixon. Partea întunecată a acestui personaj a fost "șantajul", tactică pe care o folosea atunci când avea de-a face cu politicieni. Se spune că ar fi existat 883 de dosare ale unor senatori și 722 ale unor oameni din congres, adevărul însă nu-l cunoaște nimeni, majoritatea dosarelor fiind distruse după moartea acestuia. Pe de-o parte oamenilor le face plăcere să descopere că idolul lor are picioarele din lut, găsindu-i astfel defectul/vulnerabilitatea. Iar pe de altă parte sunt reticenți în a-și da jos eroul de pe piedestalul pe care l-au urcat. Până la urmă aceasta este o contradicție ciudată pe care societatea modernă o manifestă zilnic și pe cât este de ciudată, pe atât este de periculoasă.


"No amount of law enforcement can solve a problem that goes back to the family." - J. Edgar Hoover

C.C.


Trailer:


Recent Posts

See All
bottom of page