Rezumat: Cercetătorii au identificat un efect cauzal între maltratarea în copilărie și un risc crescut de tulburări de sănătate mintală.
Un nou studiu condus de cercetătorii de la UCL arată că abuzul sau neglijarea în copilărie poate provoca multiple probleme de sănătate mintală.
Cercetarea, publicată în Jurnalul American de Psihiatrie, urmărește să examineze efectele cauzale ale maltratării în copilărie asupra sănătății mintale, luând în considerare alți factori de risc genetici și de mediu, cum ar fi antecedentele familiale de boli mintale și dezavantajele socioeconomice.
Prima cercetare de acest fel a analizat 34 de studii cvasi-experimentale, care au implicat peste 54.000 de persoane.
Studiile cvasi-experimentale pot stabili mai bine cauza și efectul în datele observaționale, utilizând eșantioane specializate (de exemplu, gemeni identici) sau tehnici statistice inovatoare pentru a exclude alți factori de risc. De exemplu, în probele de gemeni identici, dacă un geamăn maltratat are probleme de sănătate mintală, iargeamănul lor nemaltratat nu are, asocierea nu poate fi datorată geneticii sau mediului familial împărtășit între gemeni.
În cele 34 de studii, cercetătorii au descoperit efecte mici ale maltratării copiilor asupra unei game de probleme de sănătate mintală, inclusiv tulburări de internalizare (de exemplu, depresie, anxietate, autovătămare și tentativă de suicid), tulburări de externalizare (de exemplu, abuzul de alcool și droguri, ADHD, probleme de conduită) și psihoză.
Aceste efecte au fost consistente, indiferent de metoda utilizată sau de modul în care au fost măsurate maltratarea și sănătatea mintală.
Descoperirile sugerează că prevenirea a opt cazuri de maltratare a copiilor ar împiedica o persoană să dezvolte probleme de sănătate mintală.
Autorul corespondent, Dr. Jessie Baldwin (UCL Psychology & Language Sciences), a spus:
„Este bine cunoscut faptul că maltratarea copiilor este asociată cu probleme de sănătate mintală, dar nu era clar dacă această relație este cauzală sau este explicată mai bine de alți factori de risc.
„Acest studiu oferă dovezi riguroase care sugerează că maltratarea în copilărie are efecte cauzale mici asupra problemelor de sănătate mintală. Deși mici, aceste efecte ale maltratării ar putea avea consecințe de amploare, având în vedere că problemele de sănătate mintală prezic o serie de rezultate slabe, cum ar fi șomajul, problemele de sănătate fizică și mortalitatea timpurie.
„Intervențiile care previn maltratarea sunt, prin urmare, nu numai esențiale pentru bunăstarea copilului, dar ar putea, de asemenea, să prevină suferința pe termen lung și costurile financiare datorate bolilor mintale.”
Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că o parte din riscul general de probleme de sănătate mintală la persoanele expuse la abuz se datorează vulnerabilităților preexistente - care ar putea include alte medii adverse (de exemplu, dezavantaj socioeconomic) și răspunderea genetică.
Dr Baldwin a spus: „Descoperirile noastre sugerează, de asemenea, că, pentru a minimiza riscul de probleme de sănătate mintală la persoanele expuse la maltratare, medicii ar trebui să abordeze nu numai experiența de abuz, ci și factorii de risc psihiatric preexistenți”.
Cercetătorii au definit maltratarea în copilărie ca reprezentând orice abuz fizic, sexual sau emoțional sau neglijență înainte de vârsta de 18 ani.
Studiul a fost finanțat de Wellcome și este în colaborare cu King’s College London, Universitatea din Lausanne, Yale University School of Medicine, University of Bristol și NIHR Biomedical Research Centre, University Hospitals Bristol NHS Foundation Trust.
Limitări ale studiului
Este posibil ca fiecare dintre studiile cvasi-experimentale analizate să fi fost supus unor potențiale părtiniri. Cu toate acestea, constatările au fost consecvente între studiile care au folosit diferite metode cvasi-experimentale, ceea ce sugerează că rezultatele sunt puternice.
În plus, nu a fost posibil să se tragă concluzii ferme cu privire la efectele specifice ale diferitelor tipuri de maltratare, deoarece este obișnuit ca diferite tipuri de abuz/neglijare să aibă loc în același timp, iar studiile rareori țin cont de acest lucru.
Lipsa datelor disponibile înseamnă că nu a fost posibil să se examineze efectele momentului în care abuzul a avut loc, intervalul dintre maltratare și problemele de sănătate mintală sau diferențele dintre grupurile rasiale sau etnice. Sunt necesare cercetări cvasi-experimentale viitoare pentru a aborda aceste întrebări.
Traducere C.C.
