În literatura de specialitate sunt menţionate trei modalităţi de producere a morţii prin înjunghiere: suicidul, omorul şi moartea accidentală. Autorii menţionează că maniera morţii este determinată fundamental de circumstanţelecare conduc la aceasta.
Un diagnostic diferenţial medico-legal efectuat pe 700 de cazuri de moarte prin înjunghiere şi tăiere este prezentat de Lester Adelson (WILLIAMA. Cox. Sharp edged and pointed instrument injuries. pp.107-108) şi îl expunem în tabel:
Considerăm că studiul este foarte important, subliniind două aspecte de interes investigativ:
1. maniera morţii este dată de circumstanţe;
2. el nu tratează sinuciderile disimulate în omor.
Mai mult decât atât, în lucrările de specialitate, dar şi în practica medico-legală a morţilor suspecte, regăsim următoarele constatări:
- în sinucidere, nu este nevoie să identificăm neapărat leziuni de tatonare.
- înjunghierile produse în urma unei lupte sunt rareori statice. Aceasta înseamnă că este foarte important aspectul plăgii, în special orificiul de intrare (litera ”J”).
- uneori, în suicid, leziunile de tatonare nu apar în zona rănii, ci pe altă zonă a corpului; sinucigaşul poate proba cuţitul pe regiunea volară a degetelor sau pe antebraţ, poate executa multiple împungeri în interiorul plăgii. Chiar şi în multiple înjunghieri, nu se poate nega suicidul.
- sinucigaşul care foloseşte înjunghierea poate dispune chiar de timp pentru a ascunde arma sau arunca.
- deplasarea în spaţiu, post-înjunghiere, este direct proporţională cu gravitatea prin exsangvinizare a leziunilor (de exemplu, starea de agitație crește presiunea sangvină și atunci exsangvinizarea este mai rapidă iar moartea survine mai rapid); sunt consemnate și cazuri în care sinucigașul s-a deplasat pe o distanță apreciabilă înainte de a pica.
- auto-înjunghierile multiple în piept sau în abdomen pot fi acompaniate de efortul de inducere în eroare a anchetatorilor ca şi cum ar fi fost comis un omor.
- mâna care execută înjunghierea suicidală nu prezintă decât o importanţă limitată. Ceea ce interesează sunt două condiţii: (1) arma crimei să fie destul de lungă/să dispună de letalitate; (2) mâna să poată executa auto-înjunghierea.
- dacă lipsește determinarea, sinucigașul se poate lăsa să cadă în cuțit sau să folosească un suport rigid în care să fixeze cuțitul (de exemplu, un perete). În acest caz, cercetarea la fața locului este hotărâtoare: trebuie căutat locul în care a fost fixat mânerul cuțitului care ar trebui să fie situat la aceeași înălțime cu înălțimea punctului (zona) în care victima s-a înjunghiat.
Fizica creării plăgilor (sau a traumatismelor penetrante) arată că energia cinetică este expresia la pătrat a produsului masei corpului și a vitezei acestuia, împărțit la 2:
Unde: M reprezintă masa, (în cazul nostru, masa cuțitului), iar V reprezintă viteza cu care este aplicată lovitura.
Legități fizice universale:
1. Cu cât este mai mare masa, cu atât crește energia. Masă dublă înseamnă energie cinetică dublă.
2. Cu cât viteza este mai mare, cu atât crește energia. Viteza dublă înseamnă că energia cinetică crește de 4 ori.
În plăgile înjunghiate, de interes științific sunt următoarele variabile mecanice ale cinematicii înjunghierii:
a. Geometria cuțitului.
b. Orificiul și canalul plăgii înjunghiate.
c. Stresul mecanic al tegumentului.
d. Prezența sau nu a hainelor.
e. Tensiunea biaxială a pielii.
f. Densitatea țesuturilor care afectează eficiența energiei transmise (fasciile tisulare - mușchi sau cartilagii).
g. Țesuturile interne care pot absorbi mai mult sau mai puțin din energia de impact.
h. Organele lezate care reacționează diferit la energia de impact.
Drept urmare, doar pe cale experimentală se poate testa relația dintre energia cinetică cu care a fost folosit cuțitul și natura țesuturilor, a organelor care au primit un anumit tip de energie de impact.
Dacă, pentru a trece de tegument, un cuțit obișnuit trebuie aplicat cu o forță de 10-20 newtoni, pentru a trece de stern, energia necesară înjunghierii este aproape de zece ori mai mare, adică între 140-200 newtoni. O lucrare de referință în domeniu este ”Mechanics of Stabbing; Biaxial Measurement of Knife Stab Penetration of Skin Simulant”(M.D. Gilchrist, S. Keenan, M. Curtis at Al., 2007) în al cărei cuprins regăsim experimente ce pot fi dezvoltate autohton.
D.D.