O copilărie dificilă crește riscul problemelor de sănătate mintală și fizică în perioada adultă

#psihologie

Cercetătorii explorează legătura dintre traumele din copilărie și riscul crescut de a dezvolta probleme de sănătate mintală și fizică în perioada adultă.

Deceniile de cercetare ne arată cum evenimentele negative din copilărie - cum ar fi abuzul sau neglijarea - pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mintale pe termen lung a unei persoane. Aceste evenimente au fost legate de îmbătrânirea accelerată, bolile cronice și chiar moartea prematură.

Stresul trăit în copilărie poate influența de asemenea genele noastre și poate fi transmis descendenților. Deci, dacă ciclul nu este întrerupt, acesta poate continua de la generație la generație.

Când vorbim despre adversitatea copilăriei, aceasta poate acoperi experiențe specifice, cum ar fi neglijarea, abuzul sau trauma. De asemenea, poate acoperi condiții socioeconomice nefavorabile, cum ar fi sărăcia, educația scăzută sau șomajul. Într-un studiu recent, au fost investigate două tipuri de adversități.

Cercetătorii s-au uitat la impactul unui conflict grav în casă - de exemplu, tensiune, argumente verbale sau violență fizică. De asemenea, s-au uitat la dificultățile financiare severe întâmpinate în timpul copilăriei.

A fost analizat un amplu sondaj reprezentativ al respondenților europeni și s-a constatat că aceste două tipuri de adversități au prezis în mod semnificativ diferite probleme de sănătate la vârsta adultă: fizică, mentală și socială. Impactul a fost agravat dacă oamenii au întâmpinat atât conflicte, cât și dificultăți financiare în copilărie.

Tensiunea financiară

A experimenta o tensiune financiară severă în copilărie poate însemna stres cronic incontrolabil. Acest model de stres din corpul unui copil poate deveni mai târziu un obstacol în calea dezvoltării sănătoase și a învățării eficiente. Stresul financiar poate însemna că unui copil îi lipsesc necesitățile de bază, cum ar fi hrana, hainele și cărțile școlare. Și înseamnă că este mai probabil ca acest copil să crească în cartiere defavorizate și nesigure.

Cercetările arată că acest nivel de stres poate inhiba capacitatea unei persoane de a lua decizii, care poate avea implicații pe termen lung. De asemenea, face mai puțin probabil ca o persoană să obțină rezultate pozitive mai târziu în viață.

Stresul financiar poate afecta direct sistemele biologice și fiziologice care sunt importante pentru a rămâne sănătos la vârsta adultă. Și aceste schimbări pot persista chiar dacă o persoană scapă de dezavantajele ulterioare, ceea ce la rândul său îi poate compromite sănătatea și comportamentul la vârsta adultă.

Conflict

Creșterea într-un mediu caracterizat de conflicte grave poate avea, de asemenea, un efect marcant asupra dezvoltării psihologice și neurologice. Unul dintre motive este că un tipar de stres imprevizibil, incontrolabil și cronic creează un sistem hiperactiv de răspuns la stres care declanșează cu ușurință o persoană în alertă sau agresiune. În total, limitează capacitatea unei persoane de a regla emoțiile și comportamentul.

Astfel de experiențe predispun oamenii la stiluri de viață nesănătoase, cum ar fi utilizarea abuzivă a substanțelor sau mâncarea confortabilă. De asemenea, perturbă sistemul nervos imunitar, metabolic și autonom, ceea ce înseamnă că are un efect direct, biologic și durabil asupra capacității unei persoane de a rămâne sănătoasă.

Acumularea problemelor de sănătate

În acest studiu, s-a constatat că a fi expus la tensiune financiară sau conflict în timpul copilăriei este asociat cu un risc crescut pentru o gamă largă de probleme de sănătate și sociale la vârsta adultă.

În ceea ce privește starea generală de sănătate, sa constatat că persoanele care cresc în astfel de medii prezintă un risc crescut de cancer, obezitate sau de a fi îngreunate de probleme de sănătate fizică - precum boli cardiovasculare, probleme de respirație, dureri fizice, împreună cu probleme de stomac sau digestive.

S-a mai constatat că persoanele care au avut o copilărie dificilă au mai multe șanse să bea, să fumeze, să aibă o dietă săracă și tind să fie mai puțin active - implicându-se adesea într-un comportament sedentar.

Rezultatele noastre arată un risc mai mare de depresie, nefericire, nemulțumire față de viață, singurătate și sentiment de nesiguranță în zona locală. De asemenea, s-a constatat că adversitatea din copilărie pune oamenii pe un risc crescut de izolare socială. Este mai puțin probabil să interacționeze cu ceilalți și au neîncredere generală față de alte persoane - iar cei care se căsătoresc sunt mai predispuși să divorțeze.

Efecte dăunătoare

Toate aceste probleme de sănătate și sociale sunt susceptibile să se acumuleze și să se intensifice în timp, reducând în cele din urmă calitatea vieții oamenilor, creând în același timp nevoi de îngrijire multiple, complexe și costisitoare.

Datele au arătat că 25% dintre respondenții la sondaj au avut probleme financiare sau conflicte în timpul copilăriei. Aceasta înseamnă că unul din patru adulți din Europa ar putea avea un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate din cauza acestor tipuri de adversități.

În afară de daunele aduse vieții oamenilor, povara economică a adversității copilăriei în ceea ce privește costurile excesive ale asistenței medicale poate avea un impact negativ asupra cheltuielilor guvernamentale. Investițiile adecvate pentru a combate adversitatea copilăriei ar economisi în cele din urmă costurile societății.

O parte a soluției trebuie să implice lucrul cu copiii și familiile afectate de adversități. Dar trebuie, de asemenea, să existe o mai mare conștientizare și înțelegere cu privire la efectele dăunătoare ale conflictelor și ale tensiunii financiare în casă. Acest lucru este important, deoarece în cele din urmă acest lucru va afecta copiii care vor crește în aceste condiții pentru tot restul vieții.

Finanțarea:

Sarah Stewart-Brown a primit finanțare de la Institutul Național de Cercetare în Sănătate, guvernele din Marea Britanie și organizațiile caritabile pentru a cerceta efectele adversității copilului și ale părinților asupra sănătății la vârsta adultă. În prezent nu primește astfel de subvenții.

Bruce Perry, Michael Marmot, Vibeke Jenny Koushede și Ziggi Ivan Santini nu lucrează, nu consultă, nu dețin acțiuni sau nu primesc finanțare de la nicio companie sau organizație care ar beneficia de acest articol și nu au dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara numirii lor academice.

C.C.

sursa foto - google.com