Dintr-o perspectivă psihologică, sexualitatea este înțeleasă drept o conjugare a factorilor anatomici, fiziologici și psihologici cu toate fenomenele emoționale și comportamentale care au legătură cu sexul și care se consolidează pe parcursul adolescenței. Identitatea sexuală își începe dezvoltarea încă din perioada copilăriei și poate fi modificată de diferiți factori, incluzând factorii sociali, în general cei externi. Din această perspectivă, accesul la pornografie devine o problematică importantă și relevantă în viața tinerilor și adolescenților. Din perspectiva OMS, tinerii reprezintă indivizii cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani și la această grupă se va face referire în cercetarea de față.
Odată cu noile tehnologii informatice, activitățile zilnice și societatea au suferit multiple schimbări, interacțiunile sociale evoluând în acest spectru. Dezvoltarea noilor tehnologii de comunicare a condus la utilizarea rețelelor de internet în mod nemediat și nelimitat în direcția accesării oricărui tip de conținut, inclusiv a conținuturilor pornografice. Pornografia nu este nici recentă și nici un fenomen nou, apariția sa putând fi urmărită din Grecia Antică; în aceste condiții, noua pornografie se dezvoltă odată cu explozia dezvoltării tehnologice și dispune azi de caracteristici intrinseci care o diferențiază de ”vechea pornografie”. Ballester și alții subliniază următoarele:
Calitatea imaginii: noua pornografie se bazează pe înregistrări de înaltă calitate și aduce noi îmbunătățiri calității imaginii.
Și-o permite oricine: noua pornografie poate fii accesată de oricine și este în mare măsură liberă pentru accesare.
Accesibilă: oferta pornografică este nelimitată, este foarte generoasă și poate fi accesată fără restricții de pe orice dispozitiv.
Conținut sexual nelimitat: practicile sexuale expuse în ”noua pornografie” nu au nicio limită, incluzând practici sexuale riscante și chiar ilegale.
O trecere în revistă a literaturii de specialitate ne arată că, între 7 și 59% dintre adolescenți accesează intenționat și sunt consumatori de pornografie (…). În ceea ce privește diferențele de gen, cercetările ne arată că, dintre cei care în ultimele 6 luni au accesat materiale cu conținut pornografic, 93% sunt băieți și 52% sunt fete cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani. Aceste diferențe de gen au fost confirmate și de Ballester, Orte și Pozo, ale căror rezultate au arătat că consumul de pornografie este semnificativ mai ridicat în rândul băieților (90,5%) față de fete (50%). Cercetările care s-au preocupat de diferențele de vârstă, au constatat că 50% dintre tinerii spanioli cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, au consumat pornografie online. În cercetările efectuate de Ballester s-a arătat că 70% dintre tinerii spanioli cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani, sunt consumatori de pornografie. Tot în acestea s-a arătat că vârsta primului contact cu pornografia a scăzut în Spania, majoritatea copiilor având contact cu pornografia în jurul vârstei de 8 ani, consumul devenind generalizat începând cu vârsta de 13-14 ani.
Răspândirea telefoniei mobile permite ca pornografia să fie accesată virtual de oriunde, fiind obiect de consum pentru tineri, atât individual cât și în grup. Această nouă cale de accesare și consum a pornografiei are un impact cert asupra comportamentului sexual, relațiilor de gen, agresivității sexuale, asupra sexualității în general, în special în cazul minorilor care sunt sensibili și vulnerabili la conținutul pornografic în timp ce se angajează pe axa dezvoltării sexualității.
Un studiu recent arată că 40,7% dintre participanți au experimentat consecințe negative în urma consumului de pornografie, atât în plan personal, social, școlar universitar și în plan profesional. (…) Burbano și Brito, în cercetările lor au constatat vizionarea de materiale pornografice are un impact direct asupra dezvoltării psihosexuale a tinerilor, croindu-le modele educaționale deformate despre viața sexuală. 9…) Peter și Valkenburg au constatat că vizionarea materialelor pornografice se asociază de obicei cu apariția și creșterea comportamentelor sexuale de risc, cum ar fi sexul neprotejat, întreținerea de relații sexuale cu mai mulți parteneri, creșterea predispoziției la agresiune sexuală și victimizare. Aceiași autori au arătat că consumul de pornografie la vârste fragede se asociază cu apariția de noi forme de victimizare sexuală online, cum ar fi sexting-ul sau grooming-ul online.
În continuare, literatura de specialitate a arătat că există o relație directă între consumul de pornografie la tineri și implicațiile penale. (…) La fel, se înregistrează o exacerbare a parafiliilor din zona voyeurismului și exhibiționismului.
[…]
Probleme sociale și psihologice asociate cu consumul de pornografie la adolescenți.(…) Una dintre principalele probleme pe care le ridică pornografia este faptul că facilitatea, accesul imediat și caracterul nerealist al stimulilor vizuali ranforsează și facilitează adicția. Laier, Pawlikowski, Pekal și Paul prin cercetarea lor, au arătat că adicția la pornografia online împărtășește aceleași mecanisme neurobiologice cu consumul de droguri prin faptul că procesele analogice care conduc la adicție solicită contactul din ce în ce mai frecvent cu doza numai că, în cazul pornografiei, stimulii accesați mult mai rapid și mult mai ușor (printr-un simplu click) decât drogurile. Pe aceeași linie a cercetărilor s-a constatat că există o asociere directă între abuzul de substanțe și adicțiile comportamentale. Ambele, împărtășesc aceleași caracteristici cum ar fi, toleranța la stimulii adictivi și urmarea rutelor comune neurobiologice. Grant, Brewer și Potenza au subliniat existența a trei simptome comune atât abuzului de substanțe cât și adicțiilor comportamentale: hiperreactivitatea la stimulii adictivi, un efect anestezic de plăcere și destrămarea progresivă a proceselor volitive. Dodge (2008), analizând schimbările neuroplastice la cei care consumă pornografie în mod cronic și compulsiv, a constatat că persoanele dependente au trebuința de materiale pornografice din ce în ce mai diversificate, mai multe și mai explicite (n.n. hardcore) pentru a menține aceleași niveluri de excitație. Cercetări actuale aduc în discuție creșterea constantă a consumului online de pornografie și a potențialului de adicție la acestea prin acțiunea triadei: accesibilitate, ieftinătate (n.n. pentru toate buzunarele) și anonimitate.
(…)
Un studiu recent care a fost interesat de efectele consumului compulsiv de pornografie, a arătat că 60% dintre tineri au experimentat dificultăți serioase în obținerea și menținerea erecției în prezența partenerilor lor sexuali dar au reușit atunci când au consumat împreună pornografie online. Utilizarea imagisticii RMN3T și-a propus să afle care este natura asocierii dintre numărul de ore petrecute, pe săptămână, online, în fața materialelor pornografice și eventualele alterări structurale și funcționale cerebrale de la nivelul putamenului (n.n. partea stângă a nucleului lenticular). Kuhn și Gallinat și-au expus cercetarea cu concluzia că, cei care sunt mari consumatori de pornografie pentru o lungă perioadă de timp, dezvoltă o toleranță crescută la asemenea conținuturi confirmând ipoteza că, expunerea îndelungată la stimuli sexuali de tip pornografic are drept rezultat scăderea răspunsului neurologic la stimulii sexuali naturali. Cei doi cercetători au utilizat eșantioane de indivizi cu vârste cuprinse între 21 și 45 de ani și este întemeiat să ne așteptăm la efecte și mai decisive dacă acest consum începe de la vârste fragede.
Hipersexualizarea și hipersexualitatea.Sunt alte două elemente care au fost constatate cu prilejul cercetărilor în acest domeniu, consumatorii experimentând o creștere a interesului sexual (hipersexualitate), o hipersexualizare a mediului și a relațiilor intime, alături de dezvoltarea adicției sexuale (satisfacție autoerotică sau cu un partener sexual). În sprijinul acestei idei, Fagan subliniază faptul că pornografia distorsionează atitudinile și reprezentările despre natura relațiilor sexuale.
În referire la comportamentele compulsive sau la adicțiile sexuale, Cooper, Galdbreath și Becker au arătat că, pe de o parte, activitatea sexuală online se asocia cu trebuința subiecților de a face față stresului zilnic în timp ce, pe de altă parte, consumul de pornografie era legat de comportamentele impulsive și compulsive (…).
Alte studii au fost interesate de măsura în care consumul de pornografie influențează atitudinile sexuale, valorile morale și activitatea sexuală la tineri. Având în vedere că tinerii susțin ideea că folosirea pornografiei este o activitate la care recurg pentru a obține cunoștințe și informații de natură sexuală, este destul de plauzibil ca un atare consum să aibă un impact și un efect specific asupra cunoștințelor lor despre sexualitate și de practicile subsecvente. (….) Alte cercetări interesate de consumul de pornografie la tineri, au constatat faptul că acesta crește nivelul de incertitudine față de propria sexualitate și întărește pozitiv atitudinile tinerilor față de explorările de noi teritorii ale sexualității. (…) Luând în considerare că consumul de pornografie de obicei începe la vârste fragede, putem deduce că tinerii consumatori se expun unor multitudini de factori de risc care le vor dezvolta o sexualitate dezadaptativă. Astfel, s-a constatat că tinerii care consumă pornografie în mod excesiv dispun de atitudini sexuale mult mai permisive, de credințe și valori sexuale nerealiste și înregistrează creșteri ale agresivității sexuale. Un studiu suedez efectuat asupra a 4026 de adolescenți (18 ani) arătat că consumul frecvent de pornografie s-a asociat cu multiple tulburări de comportament, cu creșterea dorinței sexuale și o difuziune mult mai ridicată a conținuturilor sexuale decât cea experimentată de adolescenții de aceeași vârstă dar nonconsumatori.
Ritualizarea sau distorsionarea relațiilor interpersonale și sexuale[…]
Dezvoltarea accelerată a Internetului este un factor de condiționare directă a consumului de pornografie. Mediul online creează și încurajează noi forme de interacțiune socială, oferind posibilitatea punerii în act a practicilor sexuale dezinhibate. În multe cazuri, aceste practici sexuale sunt nondiscriminative, anonime, ingenui, ușoare și care sunt rupte de responsabilitate, chestiuni care distorsionează semnificativ înțelegerea sexualității și a afectivității, în special în rândul tinerilor. Un recent raport al organizației ”Salvați Copiii”, arăta că 15% din adolescenții cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, au raportat că consumul frecvent de pornografie le-a afectat serior relațiile cu ceilalți, iar 37.4% au raportat ”foarte mult”.
Ballester și alții (2014) arăta într-un studiu că, unul dintre cele mai importante efecte ale noii pornografii asupra tinerilor, era creșterea nivelului de ritualizare a relațiilor, modificarea schemelor de înțelegere a relațiilor sociale, ale așteptărilor (n.tr. pe linie de rol), a criteriilor de evaluare a acestora, a modalităților de împlinire a dorinței sexuale și a altor aspecte care țin de relaționarea interpersonală. În cercetare se arăta că una dintre atitudinile cel mai clar modificate în urma consumului de pornografie este acceptarea practicilor sexuale de risc înalt cum ar fi sexul neprotejat, schimbarea frecventă a partenerilor sexuali, sexul în grup, sexul anal cu parteneri diferiți și așa mai departe. (…) Cea mai serioasă rezultantă a consumului frecvent de pornografie este modelarea percepției care îndeamnă tinerii să preia modelele observate: sexul fără consimțământul partenerei, practici sexuale violente, asimilarea și acceptarea activităților observate în pornografia extremă, etc. (…)
[…] O altă consecință a consumului de pornografie de la vârstă fragedă constă în dezvoltarea unor idei distorsionate despre rolurile partenerilor în cadrul relațiilor sexuale cum ar fi bărbatul ca figură dominantă și femeia ca obiect sexual, submisiv.
[…]
Implicații criminalistice și dezvoltări asociate consumului de pornografie la tineri(…) Ibara și Mitchell (2005) au demonstrat existența corelației care există între consumul de pornografie la tineri și conduitele infracționale din zona consumului de substanțe, depresiei, relațiilor problematice de atașament toate sugerând că consumul de pornografie contribuie și la dezvoltarea parafiliilor. Față de acești cercetători, alți autori au subliniat că relația aceasta nu este directă dar consumul de pornografie poate fi o cale de a descoperi, de a arma și/sau de a exacerba tendințele parafilice submanifeste (n.n. aflate în stare larvară). Cele mai frecvente parafilii asociate cu consumul de pornografie sunt exhibiționismul și voyeurismul (…) în timp ce consumul de hardcore porn precipită dezvoltarea sadismului și pedofiliei, încurajând și exacerbând trebuințele de angajare în activități infracționale în mediul fizic (agresiuni sexuale și pederastie) sau în mediul virtual (sexting, grooming). Sintetic (n.n.) cu cât este mai vremelinic consumul de pornografie, cu atât este mai puternic impactul la vârstă adultă.
Agresiunile sexuale și victimizareaSanchez și Iruarrigaza atrag atenția că consumul de pornografie stimulează și facilitează comiterea de infracțiuni la viața sexuală din cauza faptului că acesta contribuie la normalizarea anumitor conduite violente în cadrul relațiilor sexuale. Astfel, 72% din adolescenții spanioli au declarat că pornografia pe care au accesat-o era de factură violentă sau descria scene de violență dispuse pe o scală a ierarhiei violențelor purtate. Într-un studiu longitudinal efectuat pe un eșantion de 1588 de tineri (14-19 ani), Ybarra a constatat că minorii expuși la pornografie violentă sunt de 6 ori mai predispuși să treacă la act, adică la comiterea de infracțiuni la viața sexuală. În ceea ce privește aceste infracțiuni sexuale, Bonino a observat că adolescenții amatori de pornografie au tendința de a-și hărțui partenerii și de a-i forța să rămână în cadrul relației sexuale abuzive. (…) În același studiu s-a arătat că fetele care consumă în mod frecvent pornografie devin mult mai probabil victime ale agresiunilor sexuale decât fetele care nu consumă atât de mult.
Sextingul și alte forme de victimizare sexuală online(…) Sextingul se referă la activitatea de trimitere, primire și diseminare a conținuturilor sexuale prin sms, imagini sau video, utilizând dispozitive electronice, în special, telefoane smart (n.n.). Într-un studiu efectuat pe o populație de 4564 de tineri europeni, accesarea site-urilor porno s-a corelat cu disponibilitatea ridicată a acestora de a disemina informații cu conținut sexual de tipul sextingului. (…) Într-un alt studiu condus de Organizația ”Salvați Copiii” care a vizat 1680 de tineri (14-17 ani), 20.2% dintre acești consumatori de pornografie, au difuzat, cel puțin o dată, imagini personale cu conținut sexual (…) de asemenea, consumul de pornografie a corelat pozitiv (n.n.) cu creșterea disponibilității de a contacta persoane necunoscute din mediul online, în scop sexual, comportament care este de mare risc în direcția probabilității ridicate de a fi victimizați.
Sexting-ul prezintă un mare risc pentru tineri, aceștia devenind victimele diseminării neconsimțite de conținuturi sexuale, fiind presați sau forțați să trimită conținuturi sexuale în mediul online.
(…) Alți cercetători (Van Ouytsel, Van Gool, Ponnet și Walrave) au găsit asocieri între comportamentele de sexting și variabilele psihopatologice de genul depresiei, anxietății și abuzului de substanțe (…), ideației suicidare.
(…) Toate cele expuse anterior confirmă existența corelației directe dintre tulburările emoționale și simptomatologia psihopatologică, punând în lumină importanța efectuării de evaluări cât mai acurate ale diferitelor fenomene în serviciul practicii judicare.
[…]
D.D.
Întregul articol, aici: https://www.mdpi.com/2673-7051/1/2/9
Psychological and Forensic Challenges Regarding Youth Consumption of Pornography: A Narrative Review. Aina M. Gassó and Anna Bruch-Granados.
Sursa foto: google.com