Petre Pandrea este pseudonimul literar al lui Petre Marcu (n. 26 iunie 1904, Balș‐Oltenia - d. 8 iulie 1968, București), avocat, scriitor, publicist și eseist român.
Petre Pandrea a locuit pe strada Gării, care astăzi îi poartă numele, iar pseudonimul i se trage de la lacul Balta Gării, la care obişnuia să meargă să se joace când era copil. „Petre, iar te-ai scăldat în Pandra? Aşa o să te strig de acum încolo”, îi spunea bunica sa, potrivit unor povestiri ale fiicei lui Petre Pandrea, Nadia Marcu Pandrea, în urma unei vizite la Liceul Teoretic din Balş.
Petre Pandrea s-a născut la data de 26 iunie 1904, în Balş, dintr-o familie formată din Ion Marcu, „ţăran moşnean ştiutor de carte” şi Ana Albotă, al optulea copil din cei 12 ai familiei. În perioada 1910-1915 a studiat la „Şcoala de Băieţi”, din Balş, după care a mers la Târgovişte, la Liceul Militar „Mănăstirea Dealu”. Aici s-a făcut remarcat faţă de colegii săi prin rezultatele obţinute. Examenul de bacalaureat l-a susţinut tot la Craiova, la Liceul „Carol I”, unde s-a întors în clasa a XII-a. În anul 1926, Petre Pandrea a obţinut doctoratul în ştiinţe juridice, după ce şi-a obţinut licenţa în drept, la Facultatea Juridică, în Capitală.
Ca avocat a pledat adeseori gratuit, patetic și ofensiv, cu o impresionantă investiție de inteligență și erudiție, în favoarea unor persoane sau organizații persecutate (periodizarea îi aparține): ʺ1933‐1944, pentru PCR și israeliți; 1947‐1948, pentru PNȚ; 1953‐1958, pentru ordinele călugărești persecutateʺ.
A fost arestat de patru ori în perioada 1940-1944, perioada maxima de detenție a fost atunci opt zile. După ce comuniștii au preluat puterea, a fost arestat pe 14 aprilie 1948 pentru implicarea acestuia într-un imaginar „complot Cambrea" și închis la Ocnele Mari în perioada 19 decembrie 1948 - 3 martie 1952 fără a fi cercetat și condamnat, ci internat și uitat în închisoare.
In plan strict profesional, ca jurist si criminolog, Petre Pandrea aduce o serie de imbunatatiri si nuante in interpretarea fenomenelor psiho-criminale; pledind pentru O noua categorie de concepte juridice („mitul juridic", centru focalizator, reprezentat, de pilda, de ideea de suveranitate) sau pentru aplicarea, in cadrul interogatoriului judecatoresc, a mijloacelor tehnice de sondare psihanalitica, Petre Pandrea se raporteaza nu o data la arta si literatura (Tolstoi, Dostoievski), la Freud cu un talent psiho-analitic indubitabil. Tocmai aceasta calitate formeaza valoarea paginilor dedicate lui Brancusi, unde ceea ce primeaza este axa psihologica, urmarindu-se organicitatea acelui „napoleonid valah" si „profesor de energie" care era autorul Coloanei.
Prin Sentința penală nr. 126/15 iunie 1959 a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică și 8 ani de degradare civică. Judecătorii au decis confiscarea averii personale. I s-a imputat că „a ponegrit și calomniat în modul cel mai grosolan, tot ceea ce este în legătură cu Partidul Muncitoresc Român și cu statul democratic popular”, că „a întreținut legături cu elemente de frunte din mișcarea legionară”, „a afirmat și a insistat, că Demetrescu Radu Gyr, care a fost condamnat la moarte, este un foarte mare poet al țării noastre”.
A fost închis la Aiud în perioada 23 octombrie 1958 - 18 aprilie 1964 fiind eliberat în baza Decretului nr. 176/1964. Conform Deciziei nr. 28/20 august 1968, hotărârile judecătorești în baza cărora a fost condamnat au fost casate, iar Petre Pandrea achitat.
Manuscrisele lui Petre Pandrea au ajuns, după Revoluţie, la fiica acestuia, Nadia Marcu Pandrea, care şi-a dedicat mult timp şi multă răbdare pentru a publica, în anul 2000, „adevărurile” despre care tatăl său vorbea. „Las aceste note contemporane prinse pe viu, ca pe un testimoniu pentru istoricul de la anul 2000 care se va interesa de epocă, de personagiile serioase şi de paiaţele ei. Eu am fost scriitor, diplomat, avocat şi jurnalist în Valahia Mare, zisă România, originar din Valahia Mică. (…) Va veni şi anul 2000. Abia atunci se vor socoti arhivele ca să se reconstituie etapele, atmosfera, echipierii, eroii, dracii, sfinţii, precursorii, moşii şi strămoşii. În anul 2000 voi reînvia, efemer, în scriitor de memoriale”, scria Pandrea în puşcărie. Şi aşa a fost.
Petre Pandrea a fost ales post mortem membru al Academiei Române (2013)
Fragment din cartea - "Psihanaliza Judiciara" (1934)
Cap.I
Intepretarea textelor și interpretarea psihologiei omului delicvent
"Nu este vorba în paginile ce urmează de o imposibilă aplicație în Drept a sistemului de gândire al lui Sigm. Freud, în care Libido are un rol central, ci mai mult de o aplicație la interogatoriul judecătoresc a mijloacelor tehnice de sondare a sufletului uman, găsite de școala psihanalitică. Nu se interesează deci, discuția, dacă este exagerată sau nu importanța dată instictului de reproducere, deși faima lui Freud are întâmplător la bază această picantă polemică. Școala psihanalitică – al cărui incontestabil șef e profesorul de la facultatea de medicină din Viena – are o importanță cu mult mai mare prin metodele noi pe care le aplică în analiza conștientului și a subconștientului. Aceasta este adevărata sa glorie, partea rodnică, nedifuzata cu trâmbiți și surle, și probabil singura care va rămânea. O aplicație a acestor metode de investigație psihologică, cu interes mai mult practic, este psihanaliza judiciară. Țelul ei este să civilizeze interogatoriile judecătorești, atât de brutale și de inumane, punând la îndemăna tuturora un manual de regule și exemple, cu ajutorul cărora ciomagul și bicepsul să fie înlocuite cu subtilitatea și inteligența omului din veacul XX." (...)
C.C.
Surse: wikipedia.org; referatele.com; gazetanoua.ro