Din nefericire, termenul de criminal profiling, a început să primească mai multe interpretări deoarece parte din confuzii provin din însăși utilizarea termenilor interschimbabili, ca să amintim doar câțiva, cum ar fi profilingul agresorului, profilingul personalității criminale, profilingul investigativ și profilingul psihologic.
Descrierile domeniului criminal profiling includeau două dimensiuni: (1) o colecție de indicii și (2) manifestări biologice ale unor patternuri de comportament, tendințe și evoluții.
O definiție descriptivă a criminal profiling ar fi aceasta: ”o tehnică criminalistică ce pune la dispoziția agențiilor de investigații, informații specifice care să îi ajute să își focalizeze atenția asupra unor trăsături de personalitate care sunt cumva paralele cu trăsăturile de personalitate ale agresorilor care au comis fapte similare”, sau ”procesul de identificare a unor trăsături de personalitate, tendințe comportamentale și variabile demografice ale unui agresor pe baza utilizării caracteristicilor prezente la locul faptei”.
Definiții mai recente ale profilingului sunt următoarele:
”Criminal profiling se referă la procesul de identificare a trăsăturilor de personalitate, tendințelor comportamentale, locațiilor geografice și a descriptorilor demografici sau biologici ale unui agresor bazându-ne pe caracteristicile locului faptei”, o încercare de a înzestra investigatorii cu mai multă informație în ceea ce privește un criminal în serie care nu a fost încă identificat”.Dincolo de aceste descrieri particulare, dacă ne situăm la un nivel de bază, toate încearcă să descrie același concept subsecvent. Aceasta ar însemna că criminal profiling reprezintă procesul prin care sunt evaluate și interpretate comportamentele și/sau acțiunile manifestate la locul faptei în scopul formulării de ipoteze asupra caracteristicilor specifice ale unui posibil autor al faptei. Caracteristicile ipotetice dezvoltate astfel constituie practic profilul criminal, scopul acestuia fiind de a sprijini investigatorii, în mod special organele de poliție, în încercarea acestora de a captura un suspect sau mai mulți. Pentru a simplifica lecturarea, termenul criminal profiling sau cel simplu profiling este adoptat exact în această formă mai departe.
Pentru a îndepărta orice confuzie, activitatea de criminal profiling și profil criminal nu trebuie confundate cu construirea profilelor rasiale sau profilingul rasial. În contextul acestui material, criminal profiling se referă la analiza sistematică a unei crime singulare sau a mai multora în scopul construirii unui profil al autorului. Deci, criminal profiling este solicitat în mod special în contextul unei investigații judiciare asupra unei crime sau unor crime produse în serie. Efectuarea distincțiilor se face în funcție de contextul în care aceste concepte apar.
De exemplu, profilele rasiale pot fi dezvoltate pentru serviciile diferitelor firme sau cazinouri, în scopul identificării traficanților de droguri sau jucătorilor escroci. Bazându-se pe acestea, investigațiile se pot purta asupra unei anumite categorii de persoane sau patroni de cazinouri.
Similar, termenul de profil criminal utilizat în contextul acestui material nu ar trebui confundat cu profilele tip intelligence ale indivizilor, utilizate de către poliție sau de către alte agenții de aplicare a legii din domeniul securității. În acest context, profilele tip ”intelligence” conțin informații demografice referitoare la un individ anume și trebuie să se recunoască faptul că aceste profile reprezintă frecvent o compilație între informații referitoare la un suspect sau individ cunoscut care a mai fost urmărit, căutat, condamnat pentru diferite infracțiuni. Mai trebuie subliniat că profilul criminal este distinct de obținerea profilului ADN...(sic!)
În fine, profilele criminale sunt distincte de profilele psihologice sau cele ale personalității, ultimele fiind regăsite în practica psihologiei clinice sub numele de evaluarea și diagnosticarea unui pacient prezent. Este astfel clar că criminal profiling nu are nicio legătură cu examinarea unui pacient prezent. Criminal profiling este mai degrabă un demers de examinare a unei crime și a comportamentelor evidente prezente în comiterea acesteia, analiza acestor comportamente în măsură să poată conduce la descrierea celui mai probabil individ care ar fi putut comite această crimă.
Structura, aplicațiile și obiectivele criminal profilingDescrierea precisă a obiectivelor și a structurii profilelor criminale nu este un demers liniar și aceasta atât datorită diferitelor discipline aflate în zona tehnicii de criminal profiling cât și datorită tendinței permanente de dezvoltare a practicii și teoriilor din domeniul de investigație. Pentru cei mai mulți, un profil criminal cuprinde, în mod special, informații care servesc descrierii variabilelor demografice celor mai probabile ale unui autor. Astfel, regăsim, într-un profil următoarele date:
- Trăsături socio-demografice cum ar fi sexul și vârsta autorului;
- Istoric de viață, inclusiv antecedente;
- Istoric profesional sau vocațional;
- Caracteristici ce țin de mediul familial;
- Obișnuințe și interese sociale;
- Modalități de deplasare;
- Trăsături de personalitate și aspect antropometrice.
Pe lângă acestea, profilele criminale includ aproximarea locului în care autorul domiciliază. Acest tip de informație este produsul a ceea ce noi în mod curent numim profil geografic. Chiar dacă profilul nu rezolvă cazul, acesta poate însoți procesul investigativ atunci când alte metode au eșuat în identificarea făptuitorului. Profilele și-au dovedit utilitatea mai ales alături de tehnicile investigative și nu ca soluție pentru rezolvarea de sine stătătoare a crimelor. Drept urmare, profilele criminale reprezintă un instrument de focalizare care poate fi folosit de investigator în activitatea sa curentă.
Așa cum s-a menționat deja, definirea obiectivelor activității de criminal profiling este larg dependentă de ideologia adoptată de cercetător. Evident, azi apar extinderi succesive ale granițelor a ceea ce se numește criminal profiling și regăsim mulți care lucrează sub această titulatură de profiler. Parte din aceștia îi regăsim în activitățile de interogatoriu, de procedură judiciară, în negocierile purtate în situații de criză, în investigarea morților suspecte și chiar în managementul anchetei polițienești. Dincolo de aceste variațiuni, subliniem existența a două trăsături majore care pot caracteriza și se pot asocia cu tehnica de criminal profiling și anume:
- Furnizarea unui tablou descriptiv cu elementele care l-ar caracteriza cel mai bine pe un agresor în urma analizării cu atenție a locului faptei;
- Furnizarea unor sugestii investigative despre cum ar trebui tratată problema în cursul investigației.
Unele dintre cele mai convenționale aplicații ale criminal profiling sunt consemnate mai jos:
- Ghid pentru identificarea potențialilor suspecți;
- Ghid pentru focalizarea/prioritizarea liniilor de acțiune în cazul suspecților;
- Ghid pentru patrulele de poliție care acționează pentru reducerea riscului victimal;
- Ghid pentru desfășurarea operațiunilor de supraveghere;
- Ghid pentru căutarea și extinderea cercetărilor.
