Atunci când se planifică strategia de interviu/interogare trebuie luate în considerare trăsăturile și vulnerabilitățile suspectului. Ca parte a planului de interviu, intervievatorul ar trebui să documenteze utilizarea tuturor tehnicilor sensibile (ex., strategiile de interviu care sugerează că victima este de vină sau că infractorul avea „dreptul” să atace victima), asigurându-se că utilizarea lor este pusă în perspectivă. Asemenea tactici ar trebui notate în dosarul de investigație înainte de interviu și explicate ca o tehnică de a obține o mărturisire. Anchetatorul ar trebui să specifice clar că astfel de tehnici nu indică nicio responsabilitate din partea victimei sau că violul este justificat în vreun fel. Infractorul poartă întreaga răspundere pentru faptele sale penale.
Pentru a fi mai eficient interviul/interogatoriul ar trebui adaptat în așa fel încât abordarea să fie specifică unui anumit tip de infractor sexual, decât să se încerce folosirea unei singure abordări pentru toți agresorii sexuali. În continuare sunt prezentate trăsăturile celor patru tipuri de violatori (după Keppel & Walter, 1999) și sunt oferite exemple de strategii de interviu/interogatoriu.
Violatorul putere-reasigurareViolatorul de tipul putere-reasigurare este cel mai probabil un violator în serie, având cele mai multe victime decât orice alt tip de violator. Prin urmare, se recomandă ca anchetatorul să facă din agresiunea sexuală singurul obiectiv al interviului inițial. Odată ce infractorul a mărturisit un viol, intervievatorul poate apela la celelalte cazuri ale infractorului pentru rezolvare.
Acest tip de violator selectează victimele prin supraveghere, fiind un violator precaut, care trebuie să se simtă confortabil din punct de vedere geografic. În consecință, nu este recomandabil să-l „blufezi” cu privire la zona și mediul în care s-a produs violul. Probabil cunoaște zona mult mai bine decât anchetatorul.
Intervievatorul ar trebui să țină cont de faptul că motivul care îl conduce pe acest violator este asigurarea și reasigurarea masculinității sale. De obicei, este inadecvat și are o părere proastă despre calitățile sale. Acesta caută nevoia de a deține control și putere asupra unei femei și își îndeplinește nevoia de a avea o relație sexuală cu aceasta. Punctele sale slabe vor fi evidente pentru anchetator, așadar, ar fi contraproductiv să-i reamintești (în orice fel) deficiențele sale ca bărbat sau ca persoană.
Trebuie remarcat faptul că acest tip de violator are trăsături comune de personalitate cu indivizii care dau mărturisiri false pentru a scăpa de atenția și presiunea poliției. De exemplu, ambii au trăsături de personalitate inadecvate, cum ar fi devalorizarea personală, izolarea de ceilalți (inclusiv de cei care l-ar putea susține oferindu-i un mecanism de sprijin), lipsit de calități care îi permit să se afirme și să reducă impactul situațiilor stresante, interiorizarea regretului sau vinovăției pentru toate violurile pe care le-a comis (chiar dacă acestea nu fac obiectul interogării curente). În consecință, cu excepția cazului în care există dovezi solide care leagă o anumită persoană de crimă, anchetatorul trebuie să fie mai prudent decât în mod normal. Acest lucru este necesar deoarece, deși subiectul interviului poate avea caracteristicile asociate cu un violator de tipul putere-reasigurare și poate chiar să dea o mărturisire, el poate să nu fie responsabil pentru infracțiuni.
În Tabelul 1 sunt prezentate și alte sugestii specifice pentru interviu/interogatoriu.
Tabelul 1
Tehnici de intervievare a violatorului de tipul putere-reasigurare
Violatorul asertiv centrat pe putereAcest tip de violator este agresiv verbal, fizic și sexual cu victima, fiind încrezător în abilitățile sale sexuale. Spre deosebire de violatorul de tip putere-reasigurare, acest violator nu are îndoieli cu privire la masculinitatea sa. În atacurile sale, el își afirmă masculinitatea deoarece crede că, în calitate de bărbat, are dreptul să facă acest lucru. Acest tip se consideră un model de bărbăție și virilitate, iar alții care îl cunosc superficial ar fi de acord cu această evaluare.
Acționează impulsiv și este posibil să fi întâlnit victima în aceeași zi cu agresiunea sexuală. Din acest motiv, unii violatori asertivi centrați pe putere sunt, de asemenea, violatori care își întâlnesc victima la întâlnire sau alte cunoscute. Cu toate acestea, acest tip este frecvent observat și în infracțiunile care implică străini. În ambele cazuri, odată ce a capturat victima, el folosește un nivel moderat sau mai mare de violență și tratează sexual victima ca pe un obiect.
În situațiile de viol cu victime cunoscute sau întâlnite la primul „date”, scopul inițial al anchetatorului este de a obține o declarație a infractorului referitoare la faptul că el s-a întâlnit cu victima pentru a întreține relații sexuale. Interviul ar trebui apoi să continue cu prezentarea dovezilor (ex., haine rupte) și rănilor fizice care spun de fapt povestea neconsimțământului și a violului.
În Tabelul 2, se face o diferențiere între violatorul care a întâlnit victima la un „date” sau care cunoștea victima și infractorul care a comis violul asupra unei victime străine. În cazul în care informațiile sunt aplicabile atât primul caz, cât și celui de-al doile, termenul „ambele” va fi utilizat.
Tabelul 2.
Tehnici de intervievare a violatorului asertiv centrat pe putere
Violatorul furios-represivAcest infractor este extre de supărat și furios pe femei pentru greșeli reale și imaginare și vrea să le pedepsească și să le înjosească. Cei care îl cunosc înțeleg că are un temperament violent și că urăște femeile, dându-le vina pentru toate necazurile și eșecurile lui. Atacurile sale sunt impulsive și depind în esență de momentul în care devine supraîncărcat emoțional; poate ataca în orice moment și în orice loc. Victimele se întâmplă să i se intersecteze în cale și faptul că sunt femei este cu siguranță un criteriu suficient pentru acest infractor furios.
Dovezi ale tendinței sale de fi furios împotriva femeilor vor fi disponibile în general de la asociați și colegi. Deoarece acest bărbat are în mod obișnuit un istoric divers infracțional, este „street wise” și, prin urmare, strategia generală a unui interviu este pur și simplu să-l plaseze în apropiere sau lângă victimă în momentul atacului.
Principalele instrumente de care dispune anchetatorul sunt minimizarea actelor sale și proiectarea responsabilității pentru eveniment asupra femeii. Este posibil ca o temă funcțională să fie aceea că femeile obțin locuri de muncă aât de ușor, doar pentru că sunt femei. Dacă bărbatul este receptiv, anchetatorul poate explica că cel mai bun mod pentru el de a gestiona acest lucru este să-și înregistreze părerea despre femei.
Violatorul furios-excitat Acest violator este denumit mai frecvent sadic sexual. Dintre toți violatorii, acest bărbat va fi cel mai bine pregătit să facă față unui interogatoriu. Este probabil că el nu va fi de acord cu un interviu și va cere un avocat. Cu toate acestea, anchetatorul ar trebui să fie pregătit pentru ca el să accepte – scopul criminalului nu este să furnizeze informații, ci mai degrabă să obțină informații. Se consideră superior poliției și va folosi interviul pentru a explora dovezile împotriva lui.
Nu permiteți concentrarea anchetei să devină difuză acuzându-l de atacuri multiple. Atunci când suspectul este considerat responsabil pentru mai multe infracțiuni, se recomandă ca infracțiunea cu cele mai bune dovezi să fie în centrul interviului. Întrebările trebuie formulate într-o manieră care să nu ofere informații infractorului.
Astfel de infractori sunt de obicei narcisiști, iar statutul anchetatorului trebuie proiectat ca având un grad mare sau o vastă experiență, jucând astfel cu superioritatea percepută a criminalului. Narcisismul lui creează, de asemenea, incapacitatea de a rezista criticilor, iar anchetatorul poate critica subtil un aspect al crimei prin întrebări precum: „Victima a spus că s-a luptat cu tine în fiecare cameră a apartamentului ei. De ce nu ai putut s-o controlezi?” Poate fi ademenit să se laude cu privire la inteligența și viclenia lui. Totuși, dacă acest lucru se va întâmpla, va fi doar după ce el va fi convins că există dovezi substanțiale împotriva lui.
Studiu de cazCriminalul în serie – auto-numit BTK pentru legarea, torturarea și uciderea victimelor – a fost un infractor sadic sexual în Midwest. A scăpat în a fi depistat și reținut timp de peste trei decenii. Din fericire pentru societate, narcisismul lui a creat o nevoie interioară de recunoaștere a strălucirii sale percepute. De asemenea, a creat nevoia de a angaja poliția și de a demonstra în continuare măiestria sa criminală, iar acest lucru a dus la căderea lui.
Când BTK, alias Dennis Rader, a fost arestat, el a fost confruntat cu dușmanul său, Lt. Kenny Landwehr, comandantul Unității de Omoruri, Wichita, Kansas, Departamentul de Poliție. Lt. Landwehr și agentul FBI Robert Morton i-au arătat lui Rader un disc de computer pe care l-a trimis prin poștă poliției și i-au explicat procesul care a fost folosit pentru a-l identifica ca fiind BTK.
La un moment dat, i s-a cerut să furnizeze data unui mesaj pe care l-a trimis prin poștă presei și poliției. Landwehr și Morton știau că, dacă Rader va furniza data, ar ajuta la confirmarea faptului că este BTK. În timp ce mâna lui plutea peste un calendar, Rader a întrebat dacă au dovezi ADN care să demonstreze că este BTK și i s-a explicat că el a fost legat de crime tocmai prin ADN. Rader a spus apoi: „Eu sunt BTK”. Acest răspuns simbolizează nevoia sadicului sexual de a fi convins prin dovezi că a fost prins și că cariera sa criminală este la sfârșit.
Tradus N.O.
Sursa: Napier, M. R. (2017). Interviewing the rapist. In Hazelwood, R. R., & Burgess, A. W. (Eds.) Practical aspects of rape investigation: A multidisciplinary approach (pp. 130-136). CRC Press.