"Adevărul este cel mai important lucru”, spune Tomasz (Maciej Musiałowski) la jumătatea filmului The Hater, iar dintre toate minciunile pe care acest mincinos obișnuit le aruncă, niciuna nu este mai nerușinată. Totuși, în timp ce înșelăciunea este scopul comercial al lui Tomasz, există o mulțime de situații extrem de autentice și reale în filmul scriitorului/regizorului Jan Komasa, a cărui lansare a fost temporar amânată, deoarece povestea sa ficțională a ajuns să facă ecoul unei tragedii din viața reală, tragedie care a zguduit Polonia.
La trei săptămâni după ce s-au încheiat filmările la The Hater, primarul liberal al Gdańskului, Paweł Adamowicz a fost asasinat pe scenă la un eveniment caritabil de Crăciun, de către un instigator de dreapta — o crimă șocantă care face ecoul ciudat al complotului ultimului film al lui Komasa, care se bazează pe un masacru similar care implică un politician homosexual de stânga care, prin coincidență totală, se numește și Paweł. Acel candidat de campanie nu este, totuși protagonistul materialului; în schimb, accentul este pus pe Tomasz, un student în vârstă de douăzeci de ani, dat afară de la facultatea de drept pentru plagiat. Tomasz este un manipulator încă de la începutul filmului, iar povestea este despre pericolele vieții online, care le oferă sociopatilor singuratici și proscriși (precum și entităților orientate spre profit) nenumărate căi de duplicitare și manipulare a indivizilor și a maselor.
Komasa și scenaristul Mateusz Pacewicz își îndreaptă sulițele critice spre multe lucruri care cuprind civilizația în perioada actuală: ipocrizie liberală, ideologie conservatoare urâtă, rețele sociale iresponsabile („nu-l lăsați pe Zuckerberg să vă blocheze” este o linie de dialog reală aici), capitalism, Gamergate... totul hrănește instabilitatea psihologică a lui Tomasz. Cruzimea pe care statutul și banii le-au oferit-o „prietenilor” săi de stânga îl împinge direct în brațele culturii naționaliste în care anterior doar s-a plimbat. Cu toate acestea, el nu se potrivește cu adevărat în niciuna dintre tabere – stânga îi oferă o potențială dragoste, iar dreapta îl răsplătește cu bani și putere, dar niciuna nu pare suficient de împlinitoare.
Așadar Tomasz este amoral din punct de vedere social, politic, interpersonal: domnește haosul.
"Vreau să fiu anarhie. Omorâți-i pe toți și lăsați-l pe Dumnezeu să rezolve."
Fără să ofere prea multe, The Hater este suficient de ambiguu până la un punct, încât nu vom fi siguri dacă ne uităm la o poveste despre nașterea unui criminal în serie sau o mini-epopee a mântuirii, utilizând armele electronice ale zilelor noastre actuale. Complotul politic încearcă să exploateze orice anxietăți pe care le-am putea avea cu privire la mașinăriile viclene care subminează democrația în Polonia (sau SUA, sau Brazilia, sau...) și/sau boala mintală cauzată de izolarea socială - și modul în care acestea două au potențialul combinat de a face o bombă nucleară aproape tăcută care ar putea transforma societatea într-un munte de cenușă.
Filmul este un semnal de alarmă ce vine să prezinte partea întunecată a campaniilor din mediul online, modul în care acestea sunt construite de entități ce vizează haosul si profitul și manipularea oamenilor care cred că ies în stradă în baza unor decizii personale, fără să realizeze că au fost îndoctrinați de mesajele subliminale.
Poate fi vizionat pe Netflix.
C.C.