đđżđśđşđśđťđŽđš đ˝đżđźđłđśđšđśđťđ´-đđš sau analiza de investigaČii criminale este o tehnicÄ prin care se deduc caracteristicile infractorilor pe baza informaČiilor cu privire la acČiunile lor de la locul faptei, acest proces fiind denumit Či inferenČÄ investigativÄ.
đđ đ˝đżđ˛đđśđŽ âđđđđđ đđđđđđâ creeazÄ o serie de interpretÄri Či controverse deoarece se ajunge la ideea cÄ prin âlocul fapteiâ se evidenČiazÄ doar locul unde a fost gÄsit cadavrul. Este foarte important din punct de vedere al investigÄrii criminalistice sÄ se clarifice dacÄ locul unde a fost gÄsit cadavrul este Či locul suprimÄrii vieČii victimei pentru a se putea stabili eventualele disimulÄri ale omorului (Vasile, 2013). De aceea, a fost adoptat un punct de vedere atât de literatura de specialitate, cât Či de practica judiciarÄ cu privire la folosirea noČiunii âđĄđ¤đđŞđĄ đ¨đĚđŤđĚđ§đ¨ĚŚđđ§đđ đđŁđđ§đđđŠĚŚđđŞđŁđđâ, fiind prevÄzutÄ ĂŽn Codul de ProcedurÄ PenalÄ, articolul 41, alineatul 2 ca âđđđđđ đđđ đ đ-đ đ đđđđĚđĚŚđđđđ đđđđđđđđđđđ đđđđđđđĚŚđđđđđđĚ, đĚđ đđđđđ đđđ đĚđ đđđđđ, đđđ đđđđđ đđđ đ đ-đ đđđđ đđ đđđđđđđđđđ đđđđđđđđâ.
O parte din cercetÄrile privind criminal profiling-ul s-au axat pe modelele bazate pe đđśđ˝đźđšđźđ´đśđś đđŽđ đ˝đ˛ âđđ˛đşđ˛â đąđ˛ đ°đźđşđ˝đźđżđđŽđşđ˛đťđ, spre exemplu, cercetÄrile realizate de cÄtre Ressler, Burgess, Douglas, Hartman Či D'Agostino (1986) din cadrul Biroului Federal de InvestigaČii au sugerat cÄ omorurile sexuale pot fi clasificate ca fiind đźđżđ´đŽđťđśđđŽđđ˛ đđŽđ đąđ˛đđźđżđ´đŽđťđśđđŽđđ˛. AceastÄ teorie a cunoscut câteva modificÄri Či evoluČii, chiar ĂŽnsuČi Douglas et al. (1992, p. 10) spunea: âđťđđđđđđ đđđđđđđđđ đđđđđđ đđĚ đđđđđ đđđđđđ đđ đđ đđđđđđđ đđđđđđđ đđđđđđđđđ đđđ đ đđđđđđđđđđđ. đŹđđđ đđđđ đđđ đđđđđđđđ đđĚ đđ đđđđ đđđ đđđ đđ đđ đđđđđđđđđ đĚđđđđ đđđđ đ đđđĚ đđđđđđđ, đđđđđ đđđ đđđđđĚ, đĚđđđđđđđđĚ đĚŚđ đđđ đ đđđđđ đđđđđĚ, đđđđđđđĚâ.
CercetÄtorii din cadrul UniversitÄČii din Liverpool folosind constructe mÄsurabile psihometric sau tematici comportamentale, propun o nouÄ distincČie Či anume đśđťđđđżđđşđ˛đťđđŽđš đđ˛đżđđđ đ˛đ đ˝đżđ˛đđśđ. AceastÄ teorie a comportamentului agresiv este dezbÄtutÄ de cÄtre Feshbach (1964) care aduce ĂŽn discuČie pentru prima datÄ existenČa a douÄ tipuri de agresiune de bazÄ, Či anume: agresiunea expresivÄ (ostilÄ) Či agresiunea instrumentalÄ.
Pentru a identifica un model al comportamentelor ĂŽn cazul omorurilor, Salfati & Canter (1999) demonstreazÄ aplicabilitatea dihotomiei expresiv/instrumental dezvoltând urmÄtoarele teme de comportament: đđđđđđđđđđđđâđđđđđđđđđđ, đđđđđđđđđđđđâđđđđđđđđ đĚŚđ đđđđđđđđâđđđđđđđđ.
đđ˛đšđ˛ đđżđ˛đś đđ˛đşđ˛ đąđ˛đđđźđšđđŽđđ˛ đąđ˛ đŽđđđźđż đđđťđ đąđ˛đłđśđťđśđđ˛ đŽđđđłđ˛đš: đ. đŚđ°đ˛đťđŽ đśđťđđđżđđşđ˛đťđđŽđš-đ°đźđ´đťđśđđŽĚ se caracterizeazÄ prin acČiuni legate de đ˝đšđŽđťđśđłđśđ°đŽđżđ˛, include infractorii care sunt preocupaČi de đŽđđ°đđťđąđ˛đżđ˛đŽ đŽđ°đĚŚđśđđťđśđšđźđż đšđźđż Či de đ˛đšđśđşđśđťđŽđżđ˛đŽ đąđźđđ˛đđśđšđźđż incriminatorii. Infractorii caracterizaČi de aceastÄ temÄ, de obicei au fost ĂŽn đ˝đ˛đťđśđđ˛đťđ°đśđŽđżđ˛ đđŽđ đśĚđť đŽđżđşđŽđđŽĚ. Salfati (2000) a sugerat cÄ victima este adesea tratatÄ ca o piedicÄ ĂŽn calea motivului ulterior al infractorului, adicÄ đ°đŽĚđĚŚđđśđ´đđš đşđŽđđ˛đżđśđŽđš.
đŽ. đŚđ°đ˛đťđŽ đ°đżđśđşđ˛đś đśđşđ˝đđšđđśđâđ˛đ đ˝đżđ˛đđśđđŽĚ este caracterizatÄ de comportamente impulsive, cum ar fi provocarea đşđđšđđźđż đżđŽĚđťđś diferite pe corpul victimei. Leziunile de la nivelul feČei pot sugera đ˛đşđźđĚŚđśđś đ˝đđđ˛đżđťđśđ°đ˛ sau indicÄ faptul cÄ autorul a dorit sÄ atace reprezentarea mintalÄ a victimei, identitatea acesteia, arma fiind đšđŽĚđđŽđđŽĚ đąđ˛ đźđŻđśđ°đ˛đś đšđŽ đšđźđ°đđš đ°đżđśđşđ˛đś. Autorul impulsivâexpresiv poate fi Či cel care are diferite probleme cu ceilalČi oameni Či nu gÄseČte đŽđ°đ°đ˛đ˝đđŽđżđ˛ đđźđ°đśđŽđšđŽĚ, având diferite dificultÄČi ĂŽn a relaČiona cu aceČtia. Probabilitatea ca aceČti autori sÄ fii comis đşđŽđś đşđđšđđ˛ đśđťđłđżđŽđ°đĚŚđśđđťđś precum: tulburarea ordinii Či liniČtii publice, traficul de droguri, acte de violenČÄ, infracČiuni sexuale, este mult mai mare. Omorul este de obicei declanČat de un đ°đźđťđłđšđśđ°đ ĂŽntre infractor Či un partener intim cum ar fi un iubit, un soČ sau o soČie. Infractorii caracterizaČi de aceastÄ schemÄ đťđ đśĚđťđ°đ˛đŽđżđ°đŽĚ đđŽĚ đŽđđ°đđťđąđŽĚ, sÄ ĂŽndepÄrteze, sÄ transporte sau sÄ acopere corpul victimei. Salfati (2003) a sugerat cÄ infractorul este đłđźđŽđżđđ˛ đśđşđ˝đđšđđśđ, neavând o planificare anterioarÄ, comportamentele fiind mai đ˛đ đ˝đżđ˛đđśđđ˛.
đŻ. đŚđ°đ˛đťđŽ đ°đżđśđşđ˛đś đśđťđđđżđđşđ˛đťđđŽđšâđźđ˝đźđżđđđťđśđđđ˛ este caracterizatÄ de prezenČa đđśđ°đđśđşđ˛đšđźđż đđđšđťđ˛đżđŽđŻđśđšđ˛, precum: persoanele ĂŽn vârstÄ sau femeile. Autorul acČioneazÄ asupra acestor categorii de persoane, iar omorul este impus de faptul cÄ victimele au fost percepute ca đşđśđˇđšđźđŽđ°đ˛ pentru a obČine unele đ°đŽĚđĚŚđđśđ´đđżđś đśđťđđđżđđşđ˛đťđđŽđšđ˛. Autorii caracterizaČi de aceastÄ temÄ au o probabilitate mai mare de a fi comis đśĚđť đđżđ˛đ°đđ đłđđżđđđżđś, de asemenea, ei pot fi đĚŚđźđşđ˛đżđś, đłđŽđşđśđšđśđŽđżđśđđŽđĚŚđś cu zona crimei Či ar putea đ°đđťđźđŽđĚŚđđ˛ đđśđ°đđśđşđŽ.
N.O.
Comments