Op.cit. Brent E. Turvey, Robert Ressler, Richard Kocsis, John Douglas, David Canter.
Pentru a preveni erorile și pentru a menține o atitudine obiectivă, analiștii comportamentali, ar trebui să:
a. Evite informația incertă astfel încât să distingă între necesitatea construirii unui raport de evaluare preliminară și a unui raport de criminal profiling.
b. Evite prejudecățile aplecării asupra anumitor teorii criminologice.
c. Nu ascundă sau să ignore probele sau să falsifice o teorie particulară despre crimă.
d. Ceară sfatul colegilor atunci când este nevoie.
Un raport de evaluare inițială este un raport de investigații prin care se realizează o evaluare a probelor fizice în relația lor cu comportamentele criminale, victimologia, cu caracteristicile locului faptei dintr-o faptă rămasă cu autor necunoscut sau din mai multe fapte comise în serie, în scopul furnizării rapide a unor direcții de investigație. Acest raport ar trebui să cuprindă tot ceea ce se cunoaște despre eveniment, ce nu se cunoaște și sugestii investigative care pot fi propuse. Acest tip de raport nu se confundă cu, sau nu se prezintă ca un raport de criminal profiling.
Un astfel de raport ar trebui să conțină:
1. O privire de ansamblu cât mai precisă a celor mai relevante comportamente prezente la locul faptei.
2. O privire de ansamblu cât mai precisă a celor mai relevante comportamente victimale.
3. O privire de ansamblu cât mai precisă asupra celor mai relevante caracteristici ale locului faptei, însoțită de argumente solide.
4. Formularea unor ipoteze privind motivația potențială a unor comportamente însoțite de suport argumentativ corespunzător.
5. Formularea unor ipoteze inițiale despre cele mai probabile trăsături ale autorului însoțite de suport argumentativ corespunzător.
6. Sugestii referitoare la aspectele care mai trebuie lămurite astfel încât să se acopere (completeze fracturile logice din secvențele evenimentului, necesitatea unor analize criminalistice suplimentare, a administrării de noi probe).
7. Sugestii referitoare la achiziția altor date victimologice.
8. Sugestii investigative relevante privitoare la strategiile potențiale de capturare a suspectului sau de ”lucru” cu acesta.
Analiza faptei (a infracțiunii)
Un raport de analiză a infracțiunii este un document care examinează și interpretează probele comportamentale de la un loc al faptei sau dintr-o serie de fapte. Se înțelege că, analiza faptei (sau analiza locului faptei) ar trebui să se servească de comportamentele victimale, de comportamentele autorului și de circumstanțele producerii faptei care pot fi observate direct de către examinator, cu raționamente dezvoltate pe baza documentării sau cu sprijinul criminaliștilor și a reconstrucției efectuate de aceștia. Comportamentele legate de faptă și circumstanțele nu trebuie să constituie un scop în sine!
Orice analiză a faptei trebui să includă următoarele elemente cu referiri cât mai apropiate referitoare la:
1. Ansamblul faptelor relevante ale cazului în relația acestora cu comportamentele infracționale.
2. Ansamblul faptelor relevante ale cazului în relația acestora cu comportamentele victimale.
3. Formularea unor opinii legate de stilul de viață riscant al victimei (-lor), cu suport argumentativ corespunzător.
4. Formularea unor opinii referitoare la riscul situațional al fiecărei victime, după caz, însoțit de o argumentație corespunzătoare.
5. Formularea unor opinii referitoare la riscul asumat de autor în relația sa cu fiecare victimă, însoțit de o argumentație corespunzătoare.
6. Analiza caracteristicilor fiecărui loc al faptei luând în considerare cel puțin:
- Locația și tipologia locului faptei;
- Locul primului contact autor-victimă;
- Metoda de apropiere a autorului față de victimă;
- Metoda de atac;
- Metodele de control a autorului asupra victimei;
- Armele utilizate;
- Tipul de forță utilizată;
- Rezistența victimei;
- Acte sexuale;
- Măsurile de prevenire a descoperirii luate de autor;
- Acțiuni aflate în contradictorialitate;
- Probe/argumente privind premeditarea;
- Aptitudinile necesare pentru comiterea agresiunii;
- Obiecte luate de la locul faptei;
- Obiecte lăsate/uitate de către autor la locul faptei;
- Comportamente verbale;
- Comportamentul modului de operare;
- Comportamentul motivat.
7. Formularea unor opinii referitoare la motivații, în relația lor cu comportamentele agresionale, însoțite de o argumentație corespunzătoare.
Criminal profile / profilul personalității criminale
Profilul personalității criminale este un raport în care sunt descrise caracteristicile relevante și/sau probante pentru trăsăturile de personalitate ale unui autor care a săvârșit o faptă sau mai multe, bazat pe analiza locului faptei. Raportul trebuie să conțină analiza faptei, date de victimologie și raționamente logice pentru fiecare faptă. Deci, se subînțelege că profilul personalității criminale nu poate fi întocmit fără a efectua întâi analiza faptei alături de victimologie.
*Caracteristicile autorului
Trăsăturile autorului includ orice atribut conferit de examinator autorului necunoscut sau persoanei responsabile pentru săvârșirea unei fapte sau a mai multora și, aici includem atribute: fizice, psihologice, sociale, geografice sau relaționale. Raportul poate include raționamente despre comportamentele ante-delictum, în timpul comiterii faptei și post-delictum.
Un raport de evaluare a personalității criminale, ar trebui să cuprindă:
1. O privire de ansamblu asupra faptelor relevante pentru comportamentul (-ele) activat(-e) în comiterea faptei;
2. O privire de ansamblu asupra faptelor relevante pentru comportamentul victimal;
3. O opinie privitoare la stilul de viață riscant al victimei;
4. O opinie privitoare la riscul situațional al victimei;
5. O opinie privitoare la riscurile asumate de autor în relația sa cu fiecare victimă;
6. O analiză a particularităților fiecărei fapte în care sunt importante:
- Locația și tipologia locului faptei;
- Locul primului contact autor-victimă;
- Metoda de apropiere a autorului față de victimă;
- Metoda de atac;
- Metodele de control a autorului asupra victimei;
- Armele utilizate;
- Tipul de forță utilizată;
- Rezistența victimei;
- Acte sexuale;
- Măsurile de prevenire a descoperirii luate de autor;
- Acțiuni aflate în contradictorialitate;
- Probe/argumente privind premeditarea;
- Aptitudinile necesare pentru comiterea agresiunii;
- Obiecte luate de la locul faptei;
- Obiecte lăsate/uitate de către autor la locul faptei;
- Comportamente verbale;
- Comportamentul modului de operare;
- Comportamentul motivat.
7. Formularea unor opinii referitoare la motivații, în relația lor cu comportamentele agresionale, însoțite de o argumentație corespunzătoare.
8. Opinii privind comportamentele relevante/probante pentru caracteristicile autorului, dacă este posibil, privitoare la:
- Cunoașterea sau familiaritatea cu victima;
- Cunoașterea sau familiaritatea cu locația;
- Antecedente penale/cazier judiciar;
- Starea mintală;
- Trăsăturile psihopatice cum ar fi superficialitatea, cameleonismul, impulsivitatea, lipsa empatiei, lipsa regretelor, egocentrismul sau nevoia de stimulare;
- Conflictul sexual sau personal;
- Fantazarea sexuală.
Sintetic: criminal profiling este un demers judiciar prin care analistul comportamental examinează crima/crimele (fapta/faptele) pentru a interpreta comportamentele evidente dezvoltate la locul faptei pentru a genera apoi, descrieri ale celui mai probabil individ care ar fi putut produce aceste comportamente.
Ce NU ESTE criminal profiling (C.P.):
(C.P.) nu este Intelligence profiling!
Science said:
Intel profiling conţine informaţii demografice despre un individ particular care a fost capturat/căutat, este suspect pentru comiterea de...(ex. lideri de grupări teroriste, de crimă organizată, lideri politici/alte persoane de interes pentru Stat, etc.)
(C.P.) nu este Psychological profiling!
Science said:
Psychological profiling: o investigație sau o analiză care încearcă să înțeleagă cauza, simptomele, natura, condiția sau problemele pe care le ridică un diagnostic medical.
(C.P.) nu este Personality profiling!
Science said:
Personality profiling este o investigație sau o analiză care încearcă să înțeleagă modul de a fi al unei persoane/grup/colectivitate, prin cunoașterea complexului de caracteristici care diferențiază persoana/grupul/colectivitatea de alții/altele similare din punctul de vedere al comportamentelor și emoțiilor particularizatoare.
D.D.
