O bandă de stradă este o organizație, asociație sau grup de trei sau mai multe persoane, indiferent dacă formal sau informal, care are ca una dintre activitățile sale principale comiterea de fapte antisociale și acte infracționale, inclusiv omucidere.
Într-o formă sau alta, bandele au existat de sute de ani, pirații formând, probabil, unele dintre cele mai originale bande. Grupurile care vin în minte în mod firesc sunt ”Crips” și ”Bloods” din California, ale căror origini pot fi urmărite de la sfârșitul anilor 1960. Potrivit Departamentului de Poliție din Los Angeles, în 2006 Los Angeles era locuința a 463 bande, față de 300 în 1990. Orașul are aproximativ 40.000 de membri ai bandelor. Și ca un alt exemplu, bandele legate de graffiti, jafuri, împușcături și înjunghieri sunt în creștere în Utah, după un deceniu de declin.
Bandele de stradă s-au format în primul rând ca răspuns la luptele teritoriale cu cartierele rivale. Decesele înregistrate asociate cu activitatea bandelor stradale au fost bazate, în mare măsură, pe aceste conflicte teritoriale. Bandele contemporane demonstrează semne de evoluție, de la bandele violente de carier, la mult mai stabilele grupuri de crimă organizată. Înfloritoarea piață de cocaină a fost forța de propulsie din spatele acestui proces evolutiv. Pentru că afacerile cu droguri este acum inima existenței bandelor, omorurile legate de droguri și omorurile găștilor stradale devin sinonime.
Caracteristici definitorii Victimologie. Victimele omuciderilor comise de bandele de stradă sunt, de obicei, membri sau asociați ai unei bande. Bandele au, în general, un lider sau grup de lideri, care emite ordine și culege roadele activităților bandei. O bandă poate purta, de asemenea, "Culori", adică, anumite tipuri de haine, tatuaje și mărci, inscripționate cu numele găștii, logo-ul sau alte semne de identificare. Multe bande, de asemenea, adoptă anumite tipuri de coafuri și comunică prin utilizarea semnalelor de mână și graffiti pe pereți, străzi, școala proprie.
Uneori trecători nevinovați sunt victime periferice în urma unor schimburi de focuri din mașini aflate în urmărire. Oameni de afaceri locali sunt extorcați de bande, altfel devin victime de omor, dar acest lucru se limitează de obicei la bandele din Asia. Bandele filipineze în Hawaii folosesc armele de foc ca monedă de schimb în comerțul cu droguri. Prin urmare, pentru a obține arme, aceste bande au ca ținte victime care includ personal de aplicare a legii și militari. Violența implicată de bandele de stradă include, cel mai adesea, minoritate, victime de sex masculin și infractori.
Indicatori frecvent descoperiți la fața locului. Scena omuciderilor este, de obicei, un loc deschis, public, pe teritoriul găștii. Frecvent locul faptei este în fața sau în apropierea reședinței victimei. Crimele ”din mersul mașinii” (n.t.- în engl. ”drive-by killings”) reprezintă cea mai frecventă tactică folosită de bande. Acest conflict public mobil are o mult mai mare prevalență decât confruntarea unu-la-unu. Crimele ”din mersul mașinii” de multe ori implică mai mult de o mașină.
Scena crimei nu este regizată, neexistând nicio preocupare pentru cadavru. Nu este ascuns și poate fi chiar afișat și poziționat într-un mod specific, în cazul în care ucigașii doresc trimiterea unui anume mesaj. Articole simbolice pot fi lăsate, cum ar fi culorile care reprezintă banda sau mesaje graffiti. Uneori membrii bandei implicați în infracțiune vor striga numele unei alte găști la fața locului pentru a direcționa greșit forțele de aplicare a legii și a le concentra atenția pe represaliile unei alte bande.
Arma este adusă la fața locului și este adesea ascunsă apoi. Frecvent există victime colaterale rănite și infracțiunile sunt conexate omuciderii.
Regizare. Regizarea este în general absentă.
Constatări judiciare curente. Arme de foc sunt armele alese și folosite de cele mai multe bande. Arsenalul tipic găștilor include puști de asalt, arme automate, pistoale semiautomate și puști. Atacurile cu cuțitul sunt rare.
Multiple răni create de multiple arme sunt frecvent constatate medico legal în cazul omuciderilor comise de găștile stradale. Agresorul de multe ori golește întreaga magazie a armei în victimă. Astfel de răni se manifestă, de obicei, în două moduri. Pentru siguranța uciderii, infractorul vizează capului și pieptul victimei. Și pentru un atac ritualic (în special ca ucidere de represalii), există zone vizate de focurile de armă: în primul rând genunchii, zona inghinală și picioarele, apoi în piept și cap.
Un stil de execuție prin împușcare este o altă metodă folosită în omorurile comise de găști. Există incidente izolate de tortură, dar acestea sunt rare și, de obicei, apar doar în cadrul conflictelor inter-găști.
Victimele care au fost implicate în gașcă au deseori tatuaje. Bandele de hispanici, în special, au tendința de a avea multe tatuaje complicate.
Considerații investigative "Informațile sunt baza pentru succesul întregii anchete", potrivit lui Joe Hoolmes, din cadrul Sheriff Lynwood Gang Unit. Cunoașterea conflictelor între bande poate da, de asemenea, direcția anchetei. Considerentele geografice ajută rapid la clasificarea crimei: un domeniu al unei activități intense va crește probabilitatea ca uciderea să fie motivată de o gașcă. Pentru că crimele găștilor sunt de obicei publice, există adesea martori oculari.
Tipul de omor comis de către bandele de stradă reflectă apariția lor ca operatori ai crimei organizate. Unele bande funcționează ca ucigași plătiți. Cel mai mare procent de criminali din găștile stradale sunt motivați de droguri, în timp ce disputele teritoriale și uciderile ca represalii sunt al doilea și al treilea
cel mai frecvent motiv. Un alt motiv pentru omorurile comise de găști este legătura unei femei dintr-o bandă/teritoriu cu un bărbat din altă bandă/teritoriu.
Deși multe studii arată că, în medie, găștile sunt compuse din bărbați cu vârstele cuprinse între 12 - 21 ani, care trăiesc în sărăcie în zone centrale ale unor orașe cu o populație mai mare de 200.000, numărul de fete membre ale bandelor este în creștere. Supraviețuirea bandelor din orașele mari indică o variație largă în ceea ce privește etnia, incluzând afro-americani, hispanici, asiatici și caucazieni.
Oamenii legii ar trebui să încerce să țină evidența adreselor membrilor bandei văzuți frecvent împreună. Membrii bandei fac schimb deseori de bunuri furate, arme și haine, care îi pot lega de o anume infracțiune. Dacă este posibil, ofițerii ar trebui să țină Evidența Cartonașelor cu Informații (Field Information Cards = FIC) și să aibe pe partea din spate a cartonașului semnătura membrilor găștii, porecla (nickname-ul găștii) și logo-ul lor. De obicei, membrii bandei se mândresc cu apartenența și vor accepta voluntar să facă acest lucru. Investigatorul ar trebui să aibă, de asemenea, membrii inițiali ai găștii (inițiatorii), forma și desenul graffiti pe spatele filei cu drepturile, de când a fost intervievat. Acest lucru se poate dovedi util în timpul urmăririi penale pentru stabilirea legăturii între membri sau implicarea lor în bandă.
Cunoașterea conflictelor bandelor poate oferi, de asemenea, direcția de investigare. De exemplu, membrii găștii ”Bloods” nu luptă între ei, dar cei ai găștii ”Crips” se vor lupta între ei. De asemenea, conflictele între grupurile de culoare (black) și hispanici devin tot mai răspândite. Cele două grupuri obișnuiesc să coexiste pașnic.
Foto - Peaky Blinders Gang - Netflix Series