Copiii și adolescenții – chiar și unii dintre adulți de altfel – pot raporta cu toată sinceritatea că au fost abuzați sexual în trecut sau au fost martori la o crimă. Dar, uneori persoana, deși serioasă și având cele mai bune intenții, greșește: amintirea este una falsă.
A avea amintiri false – „reamintirea” evenimentelor care nu s-au întâmplat – este un fenomen real care este de o importanță vitală pentrustudiul psihologiei, al dreptului și al medicinei. Deoarece a fost recunoscută cu ușurință doar de la începutul anilor 1990, știința memoriei false este un domeniu complex și în plină dezvoltare.
O nouă carte, „The Science of False Memory” (Oxford University Press, 2005) scrisă de doi profesori de la Universitatea Cornell, Charles Brainerd și Valerie Reyna, reunește toate informațiile și face accesibil cititoruluiun întreg deceniu de cercetare intensivă asupra memoriei false.
„Amintirile false sunt un subiect fierbinte în cercetarea psihologică și o problemă majoră pentru societate”, spune Daniel L. Schacter, profesor de psihologie la Universitatea Harvard. „‘The Science of False Memory’ oferă o analiză academică convingătoare, care variază de la studii de laborator până la cazuri din sala de judecată. Scrisă de doi lideri în domeniu, această carte este o lectură obligatorie pentru cercetătorii de memorie, psihologi și oricine altcineva interesat să înțeleagă de ce oamenii își amintesc uneori evenimente care nu s-au întâmplat niciodată.” Elizabeth Loftus de la Universitatea din California adaugă: „Aceasta este lucrarea definitivă despre amintirile false... tot ce ați putea dori să știți despre ele și multe altele.”
Cartea poate fi achiziționată de pe amazon.com.
C.C.
Comentarios